Corpul european de pază a frontierelor, un nou motiv de dispută în interiorul Uniunii Europene

Comisia Europeană va prezenta marţi un proiect privind crearea unui Corp european de pază a frontierelor, capabil să intervină imediat într-o situaţie de criză când un stat membru nu mai este în măsură să protejeze singur frontiera externă a UE, dar iniţiativa este deja contestată de unele guverne, se menţionează într-un comentariu publicat de agenţia Reuters. 

Dorinţa executivului comunitar este ca decizia privind desfăşurarea acestui corp să se poată lua fără consimţământul statului la frontiera căruia ar urma să se intervină. Proiectul a fost elaborat în urma experienţei recente cu Grecia, care nu a fost capabilă să ţină sub control fluxul de sute de mii de migranţi, dar nici nu a acceptat să primească asistenţă din partea UE la acest capitol. 

Unii oficiali europeni intervievaţi de Reuters au comparat acest plan cu o variantă a aşa-numitei 'opţiuni nucleare' europene (suspendarea dreptului de vot al unui stat membru), cu menţiunea că orice încălcare a suveranităţii unuia dintre membri poate fi împiedicată dacă o majoritate a statelor blocului comunitar se opune unei asemenea acţiuni. 

Pe de altă parte, alţi oficiali apreciază că dacă protecţia frontierelor externe ale UE nu va fi consolidată, atunci tot mai multe state din interiorul blocului comunitar ar putea fi tentate să ia unilateral decizii de reimpunere a controalelor la frontiere, fragilizând astfel spaţiul Schengen şi, într-o perspectivă mai largă, alimentând creşterea popularităţii formaţiunilor politice eurosceptice. 

Însă în timp ce state precum Franţa, Germania sau Italia au primit favorabil proiectul Comisiei, altele consideră că această iniţiativă merge prea departe. O asemenea soluţie va interfera prea adânc cu competenţele interne ale statelor, afirmă un diplomat european, iar un altul o compară cu decizia privind cotele obligatorii de refugiaţi, care a provocat furia est-europenilor împotriva cancelarului Angela Merkel. 

Polonia, una dintre ţările care se opun respectivelor cote (deşi guvernul aflat în funcţie în momentul adoptării lor a votat pentru), este una dintre cele care nu agreează nici ideea acestui corp de intervenţie. 'S-ar crea o instituţie care va decide arbitrar cu privire la acţiunile de urmat, fără participarea statului membru avut în vedere', a declarat ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski. 

Potrivit Reuters, chiar şi diplomaţii de la Bruxelles care susţin acest plan admit că el va întâmpina rezistenţă. Toată lumea doreşte o consolidare a Frontex (Agenţia europeană pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE), dar nu şi atunci când vine vorba despre crearea unui corp comun, remarcă una dintre surse. Alţi responsabili argumentează că actualele prevederi ce permit suspendarea unei ţări din spaţiul Schengen sunt suficiente pentru a determina guvernele să protejeze corespunzător frontiera externă a UE. 

Totuşi, oficiali europeni au declarat vineri că astfel de misiuni vor fi plasate sub comanda statului la graniţa căruia se va desfăşura operaţiunea. 

Alte detalii dezvăluite până în prezent fac referire la efectivele viitoarei structuri a Frontex, care va cuprinde circa 1.000 de agenţi permanenţi, faţă de 400 câţi sunt în prezent, urmând să fie creat şi un Oficiu de Returnări care se va ocupa de repatrierea migranţilor ce nu pot primi azil. Ar urma să fie creată şi un fel de forţă de reacţie rapidă, alcătuită din circa 1.500 de membri şi care va putea fi desfăşurată la nevoie în numai câteva zile. AGERPRES