Construcţia europeană, zdruncinată de criza greacă (analiză)

Uniunea Europeană va avea mult de lucru pentru a-şi pansa rănile deschise de criza greacă, ce survine în plus într-un moment în care noi ameninţări se acumulează la graniţele Europei, a cărei coeziune este slăbită şi de intenţia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, se arată într-o analiză publicată luni de AFP. 

Psihodrama euro-greacă se joacă în timp ce Europa trebuie să facă faţă 'unei situaţii geopolitice instabile' generate de afluxul imigranţilor ilegali ce traversează Mediterana, de ameninţările jihadiste şi conflictele cu Rusia pentru câştigarea influenţei, subliniază Janis Emmanouilidis, analist la European Policy Center. În acest context, 'arătând că nu suntem capabili nici să ne rezolvăm propriile probleme interne, trimitem un semnal prost', inclusiv euroscepticilor şi eurofobilor, adaugă acesta. Mai departe, o posibilă 'destabilizare a Greciei', avanpostul european în partea de est a Mării Mediterane şi în Balcani, va complica situaţia şi mai mult. 

'Dacă euro eşuează, atunci şi Europa eşuează', a avertizat cancelarul german Angela Merkel, al cărei rol preeminent în Europa este recunoscut de toată lumea. Iar o asemenea evoluţie nu este exclusă dacă divorţul dintre Grecia şi partenerii ei din zona euro se va produce ca o consecinţă a unei eventuale respingeri de către greci - la referendumul de duminică - a planului de asistenţă financiară propus, împreună cu reformele asociate, de creditorii internaţionali. 

Un 'nu' la referendum 'ar însemna că Grecia spune nu Europei', căreia i s-a ancorat în anul 1979 pentru a-şi garanta stabilitatea politică şi securitate, a avertizat la rândul său preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Încărcătura simbolică a unui asemenea verdict la referendum va fi şi mai dezastruos pentru Uniunea Europeană, care a decis să primească Grecia în rândurile ei, în pofida evoluţiei economice întârziate a acestei ţări. 

Însă nici un 'da' la referendum nu va rezolva totul, ţinând cont de resentimentele acumulate între greci şi creditorii lor internaţionali după declanşarea crizei din anul 2010, de atunci şi până în prezent nefiind avansat niciun proiect credibil pe termen lung de redresare a economiei. 

Şi chiar dacă dezastrul va fi în final evitat, Grecia va continua să reprezinte o sursă de riscuri pentru economiile cele mai bogate ale lumii, notează Nicolas Veron, economist la Institutul de studii europene Bruegel. Drept urmare, el consideră că este imperativ să găsim soluţii în faţa problemelor pe care le-a scos la suprafaţă criza greacă, şi anume faptul că 'sistemul european de guvernare, de luare a deciziilor, de reprezentare a cetăţeanului, de repartizare (a deciziilor n.red.) între nivelul naţional şi european nu funcţionează, este extrem de ineficient şi nu permite luarea unei decizii în timp util'. De altfel, ministrul grec de externe, Nikos Kotzias, a ţinut să amintească europenilor că, în virtutea regulilor blocului comunitar, ţara sa poate bloca prin veto decizii cruciale ce ţin de politica externă şi de securitate comună a UE. 

Dar dincolo de Grecia, UE este profund divizată şi într-un alt dosar important, cel al gestionării fluxului de imigranţi clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu. Şi consensul în faţa Rusiei este la fel de greu de obţinut şi subminat de interesele individuale, uneori divergente, ale statelor europene. 

Există însă şi opinii potrivit cărora această criză ar avea aspecte pozitive, cum este cea exprimată de Jean Dominique Giuliani, membru al Fundaţiei Robert Schuman. Acesta crede că situaţia din Grecia poate ajuta UE să gestioneze mai bine renegocierea relaţiilor cu Marea Britanie. Premierul David Cameron, care a lansat şi el planul unui referendum pentru a încerca astfel să obţină mai multe concesii cu privire la termenii rămânerii Marii Britanii în UE, 'pare să fi devenit mai prudent cu revendicările sale', estimează analistul citat.AGERPRES