CL Podari a respins referendumul local privind construirea unei fabrici de bioetanol

Consiliul Local (CL) al comunei Podari a respins joi, în cadrul unei şedinţe de îndată, proiectul de hotărâre privind organizarea unui referendum local pe tema construirii fabricii de bioetanol din celuloză în localitate de către firma elveţiană Clariant, potrivit Agerpres.

Locuitorii au protestat împotriva acestui proiect în repetate rânduri pe motiv că fabrica va fi un potenţial poluant, care va afecta negativ mediul şi sănătatea celor care lucrează şi a celor care locuiesc în vecinătatea mai apropiată sau mai îndepărtată a obiectivului.

"Pe ordinea de zi a şedinţei de îndată a CL Podari s-a discutat un proiect privind iniţierea unui referendum local pe tema construirii fabricii de bioetanol Clariant Products Romania SRL. Consilierii locali aleşi prin votul cetăţenilor şi care ar trebui să vegheze asupra sănătăţii populaţiei au refuzat să organizeze acest referendum local privind o problemă de mediu şi sănătate publică. Vom contesta această hotărâre în instanţă, pentru că cetăţenii din Podari sunt împotriva construirii acestei fabrici. Comunitatea locală nu doreşte construirea acestei fabrici cu impact negativ asupra mediului şi sănătăţii. Din raţiuni tehnice, acum există două firme, fabrica propriu-zisă Clariant Products Romania SRL şi Getec Servicii Energetice - centrala de cogenerare a acestei fabrici -, iar separarea celor două activităţi a fost determinată de faptul că noxele emise în atmosferă depăşesc limita admisă, motiv pentru care firma ar fi trebuit să se înscrie în registrul poluatorilor", a declarat preşedintele Grupului de Iniţiativă Civică Podari, Costel Avram.

Grupul de Iniţiativă Civică Podari a depus şi plângere penală împotriva funcţionarilor publici Monica Mateescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Dolj, Mihalea Nodiţi şi Ioana Lepşa, de la Centrul Regional de Sănătate Publică (CRSP) Timişoara, pe motiv că cele două instituţii au emis acordul de mediu şi, respectiv, avizul de impact asupra sănătăţii fără să răspundă la problemele ridicate atât de cetăţeni, cât şi de Asociaţia Civică pentru Viaţă (ACpV) din Craiova, care conform prevederilor statutare are responsabilităţi în probleme referitoare la protecţia mediului şi care a formulat o contestaţie cu privire la acordul de mediu vizând construcţia fabricii de producţie a etanolului din celuloză, obiectiv economic propus de SC Clariant Products Ro. SRL spre a fi realizat în comuna Podari.

Preşedintele ACpV, Luminiţa Simoiu, cadru didactic la Facultatea de Chimie a Universităţii din Craiova, susţine că pentru construirea fabricii de la Podari investitorul "merge pe încercări".

"Pilotul demonstrativ pe care îl deţine în Germania, de 365t/an, nu poate fi considerat similar în ceea ce priveşte modul de operare, gestionare a noxelor şi a situaţiilor de avarii, cu o instalaţie de 50.000 tone pe an, cum este cea de la Podari. În afara prezentării unor procedee privind recomandări aplicable în industria laptelui şi vinului, domenii care nu se încadrează în specificul industriei care intră sub incidenţa biochimiei tehnologice, investitorul nu are argumente ştiinţifice care să susţină proiectul şi nu are experienţa necesară aplicării la scară industrială a acestuia. Deţine doar experienţă în amidon şi produse din amidon, conform raportului de evaluare impact asupra mediului", susţine Simoiu în contestaţia la avizul de mediu emis de APM Dolj.

Aceasta mai afirmă că APM Dolj a dat avizul de mediu pentru construirea fabricii înaintea organizării dezbaterii publice şi în absenţa dezbaterii publice a raportului de impact asupra mediului pentru centrala de cogenerare, care asigură necesarul de energie electrică pentru fabrica de etanol, iar dacă se respinge proiectul centralei din cauza potenţialului posibil poluant şi cu posibile efecte negative asupra sănătăţii şi mediului, fabrica nu poate funcţiona.

"Indiferent de explicaţiile SC Clariant Products, justificând că nu sunt obligaţi să capteze CO2 (emis direct în atmosfera deja poluată a comunei Podari şi a localităţilor învecinate) rezultat în procesul tehnologic, la care se adaugă şi CO2 produs prin arderea ligninei, precum şi CO2 emis de la traficul rutier intens, efectele dovedite ale poluării cu CO2 sunt susţinute ştiinţific şi notabile. Nu UE locuieşte la Podari, ci cetăţenii! Rămâne deci ca fiind în continuare nesoluţionată, aşa cum am transmis la APM Dolj, problema emisiei masive de CO2 în aer. Date ştiinţifice arată că din punctul de vedere al sănătăţii, chiar şi biogen, CO2 este nociv. Studii medicale arată că poluarea (deja semnificativă în zonă) afectează calitatea plantelor şi a nutrienţilor conţinuţi de acestea. Consumate direct de oameni sau, indirect, consumând produse de natură animalieră provenite din zona, au acelaşi efect nociv asupra sănătăţii (copiii fiind primii afectaţi). CO2 determină creşterea conţinutului de carbon şi ca urmare a zaharidelor în legume şi fructe, explicând incidenţa crescută a diabetului zaharat în rândul copiilor", mai afirmă Luminiţa Simoiu.

Ea a explicat, că, potrivit statisticilor, într-un an, un copac obişnuit (adult) absoarbe peste 6 kg de CO2, iar pentru absorbţia celor 223 225 tone/an CO2 de la fabrica Clariant ar fi nevoie de 37.204.166 de copaci în plus faţă de vegetaţia existentă în zonă, adică de aproape 500 ha de pădure plantate în jurul fabricii. În plus, etanolul produs la Podari este destinat exportului, ceea ce înseamnă că România nu va face economie la CO2, dimpotrivă, se va accentua poluarea în zonă, beneficiul fiind în alte ţări din UE.

În urmă cu un an, grupul elveţian Clariant, cu activităţi în industria chimică, a marcat începerea lucrărilor de construire la Podari a fabricii de producţie de etanol celulozic la scară largă din reziduuri agricole, prima fabrică de acest fel a grupului elveţian, pentru care ar face o investiţie de circa 100 de milioane de euro. Potrivit reprezentanţilor companiei, fabrica din Podari va fi prima fabrică comercială a Clariant pentru producţia etanolului celulozic care va utiliza procesul sunliquid şi va avea o capacitate de producţie de 50.000 până la 150.000 tone de etanol celulozic pe an, materia primă fiind paiele de grâu, care în zonă sunt arse pe câmp, iar în ţările europene sunt încorporate în sol.