Ilan Șor, un nume care a ajuns să simbolizeze scandalul și controversa în Republica Moldova, este un oligarh cu legături strânse cu Kremlinul, condamnat definitiv pentru rolul său în "furtul miliardului". Născut în Israel și crescut în Moldova, Șor a preluat afacerile familiei la o vârstă fragedă, construind rapid un imperiu financiar și intrând în politică.
Ascensiunea sa a fost marcată de acuzații de corupție, legături dubioase și, în cele din urmă, o condamnare care l-a forțat să se refugieze în Rusia. Acest articol explorează originile, cariera și impactul lui Ilan Șor asupra politicii moldovenești, dezvăluind modul în care a devenit un instrument al influenței ruse în regiune.
Cine este Ilan Șor - originile și familia oligarhului moldovean
Ilan Șor s-a născut în 1987 la Tel Aviv, într-o familie de origine evreiască cu rădăcini în fosta Uniune Sovietică. Tatăl său, Miron Șor, emigrase în Israel în anii 1970, unde a dezvoltat diverse activități comerciale și s-a implicat în politică, reprezentând interesele comunității evreilor originari din spațiul sovietic. Familia Șor a avut afaceri nu doar în Israel, ci și în Bulgaria, construind o rețea de interese economice în mai multe țări.
La începutul anilor 1990, după prăbușirea URSS, familia s-a întors în Republica Moldova, unde Miron Șor a fondat Shor Holding, un grup de companii cu activități diverse. Până în 1994, acest holding devenise o prezență notabilă în mediul de afaceri moldovenesc. Miron Șor s-a implicat și în activități sociale și culturale, fondând filiala locală a Rotary Club și organizând evenimente precum prezentări de modă și expoziții de artă. Persoanele apropiate familiei îl descriau pe Miron ca fiind un om modest, cu un birou situat într-un hotel obișnuit, departe de ostentația asociată ulterior cu fiul său.
Decesul lui Miron Șor în 2005 a marcat un moment crucial pentru tânărul Ilan, care la doar 18 ani a preluat conducerea companiilor familiei. Această tranziție timpurie către responsabilități majore în lumea afacerilor avea să modeleze traiectoria controversată a celui care avea să devină una dintre cele mai discutate figuri din spațiul post-sovietic.
Trecerea de la moștenirea afacerilor familiei la construirea unui imperiu personal a fost rapidă și spectaculoasă.
Ascensiunea în lumea afacerilor și politică a lui Ilan Șor
După preluarea moștenirii tatălui său, Ilan Șor a început să-și construiască propria imagine în societatea moldovenească. Cu resursele financiare moștenite și prin achiziții strategice de clădiri de la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, tânărul om de afaceri a devenit o prezență vizibilă în industria divertismentului, în special în domeniul cluburilor de noapte. Stilul său de viață ostentativ, înconjurat constant de agenți de pază, contrasta puternic cu modestia atribuită tatălui său.
Conform relatărilor din acea perioadă, Șor împrumuta sume considerabile de la prieteni înstăriți pentru a organiza aniversări fastuoase sau pentru a-și achiziționa mașini de lux, inclusiv un Ferrari roșu de la Gabriel Stati, fiul omului de afaceri Anatol Stati. Aceste gesturi spectaculoase îl transformau treptat într-o personalitate mediatică, pregătind terenul pentru ceea ce avea să urmeze.
Intrarea oficială a lui Șor în atenția publicului larg a avut loc în 2011, când nunta sa cu interpreta rusă Jasmin a devenit un eveniment mediatic major. Ceremonia desfășurată la Palatul Republicii, sediul Parlamentului de la Chișinău, a reunit interpreți ruși celebri, parlamentari și foști președinți ai țării, inclusiv Petru Lucinschi, Vladimir Voronin și Igor Dodon. Acest eveniment a semnalat ambițiile sale care depășeau lumea afacerilor, prefigurând viitoarea sa carieră politică și legăturile cu elitele din Rusia.
De la evenimente mondene la implicarea directă în scandaluri financiare de proporții, următorul capitol din viața lui Ilan Șor avea să-i aducă notorietate negativă.
Furtul miliardului - scandalul care l-a făcut celebru pe Ilan Șor
Între 2012 și 2014, sistemul bancar moldovenesc a fost teatrul uneia dintre cele mai mari fraude financiare din istoria recentă a Europei de Est, cunoscută sub denumirea de "furtul miliardului". Schema complexă implica trei instituții financiare majore: Banca de Economii, UniBank și Banca Socială. Credite neperformante au fost acordate unor entități fictive sau controlate, iar sumele respective au fost transferate rapid prin bănci letone, zone offshore și societăți cu răspundere limitată, pentru a fi în final introduse în Rusia.
Amploarea fraudei a devenit evidentă în 2014-2015, când statul moldovenesc a fost nevoit să injecteze aproximativ un miliard de dolari din rezervele naționale pentru a încerca salvarea instituțiilor financiare afectate. Eforturile s-au dovedit inutile, iar cele trei bănci au dat faliment, lăsând în urmă un gol imens în bugetul de stat și o criză de încredere în sistemul financiar. Această sumă reprezenta aproximativ 12% din PIB-ul Republicii Moldova, transformând frauda într-o catastrofă economică națională.
În mai 2015, Andrian Candu a făcut public un raport elaborat de compania internațională de investigații Kroll, care identifica clar beneficiarii schemei frauduloase. Documentul indica faptul că Ilan Șor, în calitate de șef al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, a fost principalul beneficiar al operațiunilor ilicite. A doua zi după publicarea raportului, Șor a fost plasat în arest la domiciliu pentru abuz în serviciu, marcând începutul procesului penal care avea să-l urmărească ani de zile.
Arestul la domiciliu nu l-a împiedicat pe Șor să-și continue activitățile publice. La doar o săptămână după plasarea în arest, acesta și-a anunțat intenția de a intra în politică, preluând partidul Ravnopravie de la Valerii Klimenko și redenumindu-l sub propriul nume. De altfel, și apropiați ai oligarhului fugar Ilan Șor au fost ulterior condamnați pentru fapte similare. În iunie 2015, a fost ales primar al orașului Orhei, promițând transformarea localității într-un "Monaco moldovenesc", cu drumuri renovate, transport public gratuit și Wi-Fi în toată zona urbană, toate finanțate, susținea el, din fonduri proprii.
După ani de procese și acuzații, justiția și-a spus cuvântul, dar Ilan Șor a găsit o modalitate de a evita consecințele.
Condamnarea definitivă și fuga în Rusia a lui Ilan Șor
Procesul judiciar împotriva lui Ilan Șor s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, culminând cu o decizie definitivă în aprilie 2023. La data de 13 aprilie, magistrații Curții de Apel Chișinău l-au condamnat la 15 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, cu privarea dreptului de a ocupa funcții în sistemul bancar pe o perioadă de 5 ani. Conform Procuraturii Anticorupție, Șor trebuia să restituie peste 5,2 miliarde de lei moldovenești Băncii de Economii, o sumă care reflecta doar parțial prejudiciul cauzat sistemului financiar.
Decizia instanței de apel a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție, care a respins recursurile avocaților lui Șor, stabilind că argumentele invocate de apărare nu au fost nici întemeiate, nici admisibile din punct de vedere juridic. Această hotărâre definitivă închidea orice cale de atac în sistemul judiciar moldovenesc și transforma condamnarea într-o certitudine legală.
Înainte de pronunțarea sentinței definitive, Ilan Șor părăsise deja Republica Moldova, stabilindu-se la Moscova. Demersurile autorităților moldovenești pentru extrădarea sa au rămas fără răspuns din partea Rusiei, care nu are tradiția de a extrăda persoane acuzate sau condamnate în alte state, în special când acestea servesc intereselor sale geopolitice. Prima condamnare a lui Șor datează din 2017, când a primit o sentință de șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere, dar și atunci a reușit să evite executarea pedepsei.
Din exilul rusesc, Ilan Șor și-a continuat activitățile, devenind un instrument important în strategia Kremlinului de destabilizare a Republicii Moldova.
Legăturile lui Ilan Șor cu Kremlinul și activitatea pro-rusă
Din exilul său la Moscova, Ilan Șor a devenit o figură centrală în rețeaua de influență rusă în Republica Moldova. Analiști politici și publicații de investigație precum Novayagazet.eu îl consideră un instrument al Kremlinului pentru destabilizarea cursului pro-european al Chișinăului, exploatând dificultățile economice și sociale cu care se confruntă țara. În ciuda sancțiunilor impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană, Șor a continuat să mențină o prezență activă în spațiul public moldovenesc.
În septembrie 2023, în timpul protestelor antiguvernamentale organizate la Chișinău, Șor a apărut printr-o conexiune video pe un ecran LED instalat în piață, adresându-se manifestanților și promițându-le că se va întoarce în curând. Acest tip de intervenție la distanță demonstrează capacitatea sa de a mobiliza susținători și de a influența agenda politică, chiar din afara granițelor țării.
Participarea sa la congresul Pobeda de la Moscova în iunie 2024 a confirmat public legăturile sale cu cercurile pro-Kremlin. Mai mult, Șor a apărut în emisiunea lui Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai vocali propagandiști ai regimului rus, unde a declarat că opoziția din Moldova va anula rezultatele referendumului privind integrarea europeană. El a sugerat chiar că protestele cetățenilor nemulțumiți ar putea fi reprimate cu forța, inclusiv cu ajutorul forțelor din România, o declarație care alimentează narațiunile conspiraționiste promovate de propaganda rusă.
Un aspect important al vieții sale, căsătoria cu o interpretă rusă, a contribuit la consolidarea legăturilor sale cu Rusia și la ascensiunea sa în cercurile de influență.
Viața personală și căsătoria cu interpreta rusă
Căsătoria lui Ilan Șor cu interpreta rusă Jasmin, celebrată în 2011 la Palatul Republicii din Chișinău, a reprezentat mult mai mult decât un eveniment personal. Nunta fastuoasă, la care au participat interpreți ruși celebri, parlamentari moldoveni și foști președinți ai țării, a fost un moment de consolidare a imaginii publice a lui Șor și de stabilire a unor conexiuni importante cu elitele politice și culturale din Rusia.
Igor Dodon, care avea să devină ulterior președinte al Republicii Moldova, a descris evenimentul ca fiind una dintre cele mai frumoase nunți la care a participat vreodată. Această căsătorie a facilitat integrarea lui Șor în cercurile artistice și mondene din Rusia, oferindu-i acces la rețele de influență care s-au dovedit valoroase în cariera sa ulterioară. Relația cu Jasmin, o figură cunoscută în spațiul cultural rusesc, a contribuit la consolidarea legăturilor sale cu Moscova, legături care au devenit evidente mai târziu, când Șor a fugit în Rusia pentru a evita executarea pedepsei cu închisoarea.
Chiar și din exil, influența lui Ilan Șor asupra politicii moldovenești rămâne semnificativă, reprezentând o amenințare constantă la adresa stabilității țării.
Impactul actual asupra politicii moldovenești a lui Ilan Șor
Din exilul său moscovit, Ilan Șor continuă să reprezinte o amenințare la adresa stabilității politice a Republicii Moldova. Deși condamnat definitiv și sancționat internațional, el menține capacitatea de a organiza și finanța proteste antiguvernamentale, exploatând nemulțumirile sociale generate de criza energetică și inflație. Analiștii politici sugerează că Kremlinul folosește figura lui Șor ca parte a unei strategii mai ample de subminare a cursului pro-european al Chișinăului, în special în contextul referendumului privind integrarea europeană și al alegerilor prezidențiale. Acest lucru se întâmplă în timp ce Republica Moldova rupe definitiv legăturile cu CSI, consolidându-și orientarea vestică.
Declarațiile sale recente în mass-media rusă, în care promite anularea rezultatelor referendumului și sugerează posibile intervenții violente, demonstrează că Șor rămâne un actor activ în politica moldovenească, chiar dacă fizic se află în afara țării. Această situație ridică întrebări serioase despre capacitatea autorităților de la Chișinău de a contracara influența sa și de a proteja procesele democratice împotriva interferențelor externe.
Ilan Șor rămâne un personaj controversat, un simbol al corupției și al influenței ruse în Republica Moldova. Condamnarea sa și refugiul în Rusia nu au pus capăt implicării sale în politica moldovenească, ci au transformat-o într-o amenințare externă. Viitorul Republicii Moldova va depinde, în mare măsură, de capacitatea sa de a contracara influența lui Șor și de a-și consolida parcursul pro-european.
Comentează