Chiar şi o depăşire "nu prea persistentă" a ţintei de inflaţie a Băncii Centrale Europene în urma actualului şoc energetic ar putea justifica o înăsprire moderată a politicii montare, a afirmat miercuri preşedinta BCE, Christine Lagarde, transmite Reuters.
Ţinta de inflaţie pe termen mediu a BCE este de 2%, scrie Agerpres.
Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a menţinut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmăreşte cu atenţie riscurile la adresa inflaţiei şi creşterii economice de pe urma majorării preţului petrolului şi este pregătită să acţioneze, dacă va fi necesar.
"Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2%, 2,15% şi, respectiv, 2,40%", se arată în comunicatul de presă publicat după a doua reuniune a BCE din acest an.
"Dacă şocul duce la o depăşire mare dar nu prea persistentă a ţintei noastre de inflaţie, unele măsuri de ajustare a politicii monetare ar putea fi justificate. Dacă nu reacţionăm, riscăm să ne confruntăm cu un risc legat de comunicare: publicul s-ar putea confrunta cu dificultăţi dacă nu înţelege lipsa noastră de reacţie", a declarat Lagarde într-un discurs rostit la Frankfurt.
Oficialul nu a echivalat în mod explicit criteriile ei cu scenariile anunţate săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană. Totuşi, ele nu sunt prea diferite de traiectoria inflaţiei în scenariul "nefavorabil" al BCE.
Scenariul de bază al BCE prevede o inflaţie de 2,6% anul acesta, de la aproximativ 2% anul trecut. În scenariul "nefavorabil", inflaţia va depăşi 4% în semestrul doi din 2026, dar va reveni la ţintă până la mijlocul anului viitor, iar în cazul scenariului "sever", inflaţia va depăşi la începutul anului viitor 6% şi nu va reveni la ţintă în anii următori.
"Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut", a avertizat şeful BCE.
BCE trebuie acum să caute semnele timpurii că şocul energiei se înglobează în dinamicile mai extinse privind inflaţia şi trebuie să identifice potenţialele efecte negative la adresa inflaţiei, inclusiv evoluţia salariilor şi a aşteptărilor inflaţioniste. "Dacă deviaţiile aşteptate de la ţinta noastră de inflaţie sunt mai mari şi mai persistente, necesitatea de a acţiona devine mai puternică", a declarat Lagarde.
Analiştii se aşteaptă acum ca BCE să majoreze de două ori dobânda anul acesta, apreciind că inflaţia rămâne peste ţintă în următorii ani.
Datele Eurostat arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ţinta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE).
Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
Comentează