China strânge lațul în Hong Kong - Zeci de activişti pro-democraţie au fost arestaţi

Aproximativ 50 de activişti pro-democraţie şi foşti parlamentari au fost arestaţi la Hong Kong pentru presupuse încălcări ale noii legi privind securitatea naţională, au anunţat miercuri media locale, transmite dpa potrivit Agerpres.

''Au fost arestaţi sub bănuiala de subminare'', a relatat cotidianul South China Morning Post, citând o sursă din poliţie.

Potrivit acestei publicaţii, arestarea activiştilor şi foştilor parlamentari a fost făcută pentru rolul acestora în alegerile primare pentru Consiliul Legislativ.

Este vorba despre cea mai amplă arestare în masă făcută în conformitate cu noua lege privind securitatea naţională, act normativ impus de Beijing în fosta concesiune britanică în iunie anul trecut.

La 11 şi 12 iulie 2020 în alegerile primare 610.000 de hongkonghezi au votat pentru tabăra pro-democratică.

Obiectivul 'Democrat Camp 35+ Primary Election' a fost de a obţine o majoritate de cel puţin 35 de locuri în alegerile (ce urmau să aibă loc în septembrie 2020), ceea ce le-ar fi oferit mai multă putere pentru a se opune prin veto legislaţiei promovate de Beijing.

Guvernul a descalificat 12 potenţiali candidaţi, printre care activistul pro-democraţie Joshua Wong, înainte ca şefa legislativului hongkonghez Carrie Lam să amâne cu un an alegerile prevăzute iniţial pentru septembrie 2020, din cauza recrudescenţei epidemiei de COVID-19 în Hong Kong.

Autonomia regiunii Hong Kong a fost garantată prin acordul 'O ţară, două sisteme' inclus în Declaraţia comună sino-britanică din 1984, semnată de premierii britanic şi chinez de la acea vreme, Margaret Thatcher şi Zhao Ziyang. După ce a fost concesiune britanică timp de 99 de ani, Hong Kong a revenit sub autoritatea Beijingului în 1997, ca regiune semiautonomă cu sisteme administrativ, juridic şi economic diferite de cele ale părţii continentale a Chinei.