Datele privind execuția bugetară pe anul 2025, care indică un deficit de 7,65% din PIB, creează premisele respectării țintelor fiscale asumate și pot susține o evaluare mai favorabilă a României din partea agențiilor de rating, afirmă consultantul economic Adrian Negrescu.
Potrivit acestuia, scăderea deficitului reprezintă „o gură de oxigen” pentru economia românească și un semnal de încredere pentru investitori.
„Suntem la terapie intensivă, dar tratamentul funcționează”
„Scăderea deficitului bugetar la 7,65% din PIB în 2025 este o gură de oxigen pentru România, un rezultat pozitiv care vine să confirme faptul că, într-adevăr, dincolo de speculaţiile pe scena politică, există nişte măsuri de austeritate care au fost luate şi care sunt salutate inclusiv de agenţiile străine, de investitorii străini, dovadă că titlurile de stat la 10 ani ale României au coborât la o dobândă foarte bună, sub 7%. Este un semn de încredere pentru investitori că ţara noastră se afla pe traseul corect în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea acestui deficit bugetar care, anul trecut, s-a situat la 29 de miliarde de euro. Suntem în continuare la terapie intensivă din punct de vedere economic, ni se administrează citostatice fiscale, dar pare că tratamentul funcţionează - şi acesta este lucrul cel mai bun. Mai este un aspect pozitiv din punctul meu de vedere: economia dă dovadă de o rezilienţă crescută, confirmat de faptul că marea majoritatea a companiilor cu impact în economie şi-au restructurat activitatea şi nu au dat afară sute de mii de angajaţi, cum ne-am fi aşteptat în condiţiile unei crize economice puternice. Altfel spus, pas cu pas, eu cred că suntem pe drumul cel bun, iar confirmarea acestei situaţii bugetare îmbunătăţite, probabil va fi realizată inclusiv de agenţia Fitch, care pe 13 februarie va confirma sau poate chiar va creşte ratingul României de la categoria negativ la categoria stabilă din perspectiva bugetară”, a precizat Adrian Negrescu pentru AGERPRES.
Ținta pentru 2026: deficit între 6,2% și 6,4% din PIB
În opinia sa, rezultatele prezentate de Ministerul Finanţelor creează culoarul către respectarea ţintei de deficit bugetar din 2026, de 6,2% - 6,4% din PIB.
"Reformele sunt dure, suntem într-o boală grea din care nu putem ieşi, din păcate, decât cu un astfel de tratament fiscal, care este greu, este dificil, mai ales pentru cei vulnerabili, pentru companiile slab-capitalizate, dar care este absolut necesar în actualele condiţii macroeconomice. Rezultatele prezentate de Ministerul Finanţelor creează culoarul către respectarea ţintei de deficit bugetar din 2026, de 6,2%, 6,4% - şi asta doar dacă vom vedea şi măsurile de restructurare tergiversate de politicieni, în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului", a adăugat Negrescu.
Ce urmează
În opinia sa, Pachetul 3 va fi format cel mai probabil din două ordonanţe de urgenţă, una menită să reducă cheltuielile bugetare cu 3,6 - 3,7 miliarde de lei, iar a doua ordonanţă de urgenţă, care ar putea fi aprobată săptămâna viitoare, va include "măsuri de susţinere a economiei, absolut necesare în contextul scăderii vânzărilor şi accentuării blocajului financiar".
"Avem nevoie de măsuri de susţinere a economiei. Nu ştiu în ce măsură Comisia Europeană va viza propunerile PSD, dar şi a celorlalte partide legate de acordarea unor credite fiscale, a unor facilităţi în anumite zone ale economiei pe care politicienii le consideră absolut esenţiale pentru revenirea economică. Cred că soluţia cea mai bună, din punctul meu de vedere, este să încercăm să vedem dacă nu putem reduce taxele pe muncă pentru a lăsa mai mulţi bani în buzunarul oamenilor, singura soluţie, din punctul meu de vedere, care poate relansa cu adevărat economia, având în vedere că România depinde, din păcate, foarte mult de consumul populaţiei, de ceea ce cheltuim noi în viaţă de zi cu zi", a adăugat consultantul economic.
Pe de altă parte, el şi-a exprimat speranţa că, în 2026, Guvernul va reuşi să taie mai mult din "cheltuiele năsăbuite, mai ales cu proiecte fanteziste, cum sunt construcţia de stadioane, săli de sport, bazine şi tot felul de lucrări edilitare, care n-au niciun impact economic, nu creează plus valoare, nu aduc bani la buget, nu creează lanţuri economice, nu creează locuri de muncă, în aşa fel încât să fie justificate ca fiind necesare într-un an în continuare de criză".
Execuţia bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere cu 1 punct procentual faţă de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB, a anunţat, marţi, Ministerul Finanţelor.
În primele 11 luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost de 6,4% din PIB, respectiv 121,77 miliarde de lei.
Comentează