Un politician pro-rus din Republica Moldova, aflat pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru tentative de destabilizare a statului moldovean, a încercat să intre „pe sub radar” în România, dar a fost oprit de două ori de Poliția de Frontieră. După eșecuri repetate la graniță, acesta a deschis procese împotriva autorităților române.
Este vorba despre Victor Petrov, adjunct al bașkanului Găgăuziei și lider al unei mișcări politice pro-ruse, care a acționat în instanță Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, după ce i-a fost refuzată intrarea în România în martie 2025, potrivit Ziarul de Iași.
Pe lista neagră a Uniunii Europene
Petrov se află, din februarie 2024, pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană, cu interdicție de intrare în statele membre și cu fondurile înghețate.
Potrivit deciziei Consiliului UE, Victor Petrov este acuzat că „sprijină acțiuni și politici care subminează democrația, statul de drept și stabilitatea Republicii Moldova”, prin:
diseminarea de informații false,
incitarea la violență,
cultivarea fricii în rândul populației găgăuze privind pierderea autonomiei,
asocierea politică și financiară cu Ilan Șor, un oligarh moldovean condamnat și sancționat internațional.
Petrov este descris drept lider al Uniunii Poporului din Găgăuzia, o mișcare sociopolitică pro-rusă care a fuzionat cu partidul „Renaștere”, formațiune apropiată de interesele Kremlinului.
Oprit la Iași și Giurgiu. Două procese deschise
În ciuda sancțiunilor europene, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la un punct de trecere a frontierei din județul Iași, susținând că se află în tranzit spre Bulgaria. Verificările polițiștilor români au indicat însă clar că acesta figurează în bazele de date europene ca persoană indezirabilă.
Accesul i-a fost refuzat, iar politicianul a deschis imediat un proces, cerând:
anularea deciziei de nepermitere a intrării,
radierea măsurii din evidențe,
recunoașterea dreptului de liberă circulație în România.
Dosarul a fost trimis de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București și urmează să fie judecat începând cu 13 martie 2026.
Nu este însă prima tentativă. În mai 2024, Petrov a încercat să intre în România prin Giurgiu, fiind respins pentru aceleași motive. Și atunci a dat statul român în judecată, susținând – prin avocat – că sancțiunile UE ar avea doar „caracter de recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, Tribunalul Giurgiu i-a respins definitiv acțiunea.
Investigații, averi nejustificate și percheziții
Victor Petrov a fost în centrul mai multor investigații jurnalistice în Republica Moldova. În decembrie 2025, Rise Moldova a arătat că politicianul și fosta sa soție – divorțată după impunerea sancțiunilor – sunt asociați în mai multe firme din Germania și SUA, nedeclarate oficial.
În 2024, Autoritatea Națională de Integritate din Moldova a constatat:
încălcarea regimului declarațiilor de avere,
existența unei averi nejustificate de peste 1,6 milioane lei moldovenești,
interdicția de a ocupa funcții publice timp de trei ani (cu excepția celor elective).
Tot în 2024, firmele în care avea interese au fost vizate de percheziții, într-un dosar de evaziune fiscală.
„Numele meu este pătat intenționat”
După apariția investigațiilor de presă, Petrov a reacționat public, susținând că este victima unei campanii politice:
„Numele meu este pătat intenționat. Sunt acuzat de conexiuni financiare și politice inexistente. Sancțiunile nu au fost impuse de Republica Moldova, ci de Uniunea Europeană, fără o anchetă reală. Nu văd căutarea adevărului, ci etichete emoționale.”
Miza: securitatea și granițele UE
Cazul Victor Petrov scoate în evidență modul în care sancțiunile europene sunt aplicate concret la frontierele României, stat aflat la granița estică a Uniunii Europene, dar și presiunile juridice exercitate de politicieni controversați care încearcă să le conteste.
Pentru moment, instanțele române au confirmat poziția autorităților de frontieră: accesul în România rămâne interzis pentru persoanele sancționate de Uniunea Europeană pentru acțiuni de destabilizare și influență pro-rusă.
Comentează