Dezbaterea despre fiscalitate capătă o nuanță neașteptată, dar previzibilă: chiar din interiorul Guvernului României vine confirmarea faptului că o creștere de taxe și accize fără un calcul fundamentat economic va produce efecte negative de lungă durată, unele poate ireversibile. Referindu-se la accizele pentru combustibil, Ministrul Energiei recunoaște public că accizele încasate pot avea efecte negative la adresa economiei. Este și cazul altor categorii de accize. Anterior, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), alături de alți actori economici, acuza că acciza pe zahăr face mai mult rău decât bine și că are, deja, efecte negative substanțiale.
Cu ce costuri economice ascunse vin la pachet veniturile mai mari la buget
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a admis public că încasările suplimentare din accize, în contextul actualului deficit bugetar și al scumpirii exagerate a prețurilor carburanților, pot reprezenta „un câștig toxic” pentru că vine pe fondul scăderii consumului.
Declarația demnitarului a vizat accizele pe carburanți, însă putem extinde logica economică și în alte sectoare puternic taxate în ultimii ani, așa cum este și industria băuturilor răcoritoare. Practic, creșterea fiscalității poate aduce venituri bugetare pe termen scurt, dar reduce cererea în piață, afectând dinamica economică pe termen mediu și lung și, pe cale de consecință, nu doar încasările din acciză, ci și cele din TVA și alte taxe și impozite pe lanțul de valoare.
Efectul nedorit al taxării excesive: prețuri mai mari, consum mai mic
În industria băuturilor răcoritoare, impactul politicilor fiscale este deja cuantificat. Introducerea accizei pe zahăr, alături de majorarea TVA de la 11% la 19% și ulterior la 21%, a dus la creșteri accelerate de prețuri, de 32,5% doar în perioada 2023–2024 și de până la 59,1% în intervalul 2018–2024, potrivit unui studiu recent realizat de Academia de Studii Economice.
Aceste scumpiri au avut consecințe directe asupra pieței. Consumul intern a scăzut, în special în rândul gospodăriilor cu venituri mici, care sunt cele mai sensibile la creșterile de preț. În același timp, producătorii se confruntă cu presiuni suplimentare și sunt nevoiți să își regândească sau să amâne deciziile de investiții, într-un context de cerere în scădere și să ia decizii de restrângere a activității și a numărului de angajați.
Volumele scad, veniturile cresc - o iluzie statistică
Analiza pieței prezintă o realitate mai nuanțată decât indică cifrele de afaceri. În perioada 2023–2025, volumul băuturilor răcoritoare nealcoolice vândute a scăzut cu peste 9,5%.
În aceste condiții, creșterea valorică a pieței este susținută, în principal, de majorările de preț, nu de o cerere mai mare. Cu alte cuvinte, veniturile mai ridicate la buget reflectă mai degrabă efectele inflației și ale fiscalității decât o consolidare reală a consumului.
O industrie cu greutate în economie, aflată de 3 ani sub presiune fiscală
Sectorul băuturilor răcoritoare și al apelor minerale rămâne un contributor important la economia românească, generând anual 3,74 miliarde lei valoare adăugată brută și aproximativ 1 miliard lei în taxe și impozite directe. Industria susține în mod direct circa 10.000 de locuri de muncă și contribuie indirect la alte peste 60.000 de joburi de-a lungul lanțului de valoare.
În acest context, reprezentanții industriei atrag atenția asupra necesității unui echilibru între obiectivele de sănătate publică și menținerea competitivității economice.
Industria băuturilor răcoritoare: reformularea produselor, nu supra-taxarea
Nicholas Hodac, Director General al UNESDA (n.r.: forul reprezentativ de la nivel european), prezent de curând la București, cu ocazia lansării studiului privind impactul socio-economic al industriei de băuturi răcoritoare în România, a punctat ferm: „Industria băuturilor răcoritoare nu are nevoie de taxare pentru a reduce zahărul”, precizând că reformularea produselor și inovația sunt cuvinte cheie pentru industrie și pot livra rezultate fără a afecta consumul sau investițiile. De altfel, industria băuturilor răcoritoare a redus deja în România conținutul caloric al produselor sale cu 25% în perioada 2000-2024 și continuă să facă asta. În plus, din studiile realizate având la bază experiențele altor state, taxarea zahărului nu schimbă obiceiurile și nu reduce obezitatea în rândul populației.
Dilema politicilor fiscale: venituri rapide vs creștere sănătoasă
Declarația ministrului Energiei privind „câștigul toxic” redeschide astfel dezbaterea privind eficiența politicilor fiscale într-o economie în contracție.
Zilele acestea, Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali, avertiza, la rândul său, cu privire la efectele negative ale taxării, la creșterea inflației și la reducerea consumului și a activității economice într-o perioadă și așa dificilă pentru consumatori și bugetului statului.
Răspunsul va depinde de capacitatea decidenților de a calibra taxarea astfel încât să nu descurajeze exact activitatea economică pe care se bazează bugetul țării.
Comentează