Bugetul României pentru 2026 va ajunge în Parlament și va fi adoptat, după luni de negocieri tensionate, spune președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Economistul afirmă că există, în linii mari, un consens politic asupra direcției bugetare, însă avertizează că evoluțiile războiului din Orientul Mijlociu ar putea destabiliza piețele și pune presiune pe bugetele statelor.
Bugetul României pentru 2026, aproape de adoptare
În timp ce autoritățile pregătesc adoptarea bugetului pentru anul 2026, după luni de negocieri tensionate în coaliția de guvernare, Daniel Dăianu spune că, în realitate, există un acord general asupra direcției financiare.
„Știrea bună este că bugetul României va intra în Parlament și va fi aprobat. Se va termina această saga care părea interminabilă. În linii mari, există un consens privind bugetul, deci este incorect să se afirme că divergențele ar fi atât de adânci încât ar putea să deraieze mersul consolidării bugetare.
Critici la adresa bugetului au venit nu numai din partea unui partid din coaliție. Există și centre de putere în România care își flexează musculatura în perioada de construcție a unui buget”, a spus el, într-o intervenție la Digi24.
Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, tensiuni apar frecvent și între administrația centrală și autoritățile locale.
„Am văzut marile disensiuni între cei care reprezintă autoritățile locale - primari și administrații locale - și administrația centrală, reprezentată în principal de premier și ministrul de Finanțe. Lucrurile întotdeauna au fost complicate, dar în 2025 și mai ales în 2026 sunt mai dificil de rezolvat, întrucât corecția este foarte mare”, a precizat acesta.
Deficitul bugetar ar putea coborî spre 7,25% din PIB
Economistul amintește că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB, calculat după metodologia europeană. Reducerea acestuia presupune însă măsuri dificile de consolidare fiscală.
„România a terminat 2025 cu un deficit mult inferior celui consemnat la finele lui 2024, iar această corecție s-a făcut în ultimele luni. În 2026 corecția va fi mai mare. Dacă execuția bugetară în 2026 nu va fi deraiată din varii motive, România poate să termine anul cu un deficit mult inferior celui de anul trecut, în jur de 7,25%. Ținta urmărită de Guvern este realizabilă și ar fi o performanță”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
Războiul din Orientul Mijlociu, risc major pentru economie
Daniel Dăianu avertizează însă că evoluțiile geopolitice pot schimba radical perspectivele economice. În opinia sa, conflictul din Orientul Mijlociu reprezintă un factor de risc major pentru piețele energetice și pentru stabilitatea financiară globală.
„Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele. Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să «înnebunească», așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a explicat Dăianu.
În acest context, economistul spune că o eventuală intervenție a statului pentru a tempera creșterea prețurilor la carburanți ar deveni necesară doar într-un scenariu extrem.
„Dacă nu se va prelungi acest război, bugetele în Europa și în alte țări nu vor fi sub o presiune care să ducă la deficite substanțial mai mari. Nici interesul Statelor Unite nu este ca lucrurile să se strice peste măsură în economia globală și să afecteze chiar mersul economiei americane”, a adăugat acesta.
Stabilitatea politică, urmărită atent de investitori
În paralel cu evoluțiile economice, investitorii și agențiile de rating urmăresc atent situația politică din România, spune președintele Consiliului Fiscal.
„O întrebare recurentă pe care o primim de la agențiile de rating și de la investitori este: ce credeți despre puterea coaliției și despre stabilitatea politică a țării? Într-o țară unde există o vânzoleală politică tot mai mare, este pusă în discuție politica economică și, în cazul de față, consolidarea bugetară”, a explicat el.
Daniel Dăianu consideră că menținerea actualei coaliții este importantă pentru continuarea procesului de ajustare fiscală.
„România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a adăugat Dăianu.
În final, economistul a subliniat că măsurile de corecție bugetară sunt resimțite direct de populație.
„Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal.





























Comentează