Boboteaza (6 ianuarie), urmată de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din 7 ianuarie, marchează finalul ciclului celor 12 zile de sărbători de iarnă, perioadă încărcată de ritualuri religioase, tradiții populare și credințe legate de purificare, noroc și viitor.
Finalul sărbătorilor de iarnă și sensul religios al Bobotezei
Boboteaza este sărbătorită la 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit în 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.
De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca să îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.
Boboteaza este în primul rând o sărbătoare creştină şi reprezintă momentul încheierii sărbătorilor de iarnă. De aceea, se spune, acesta este momentul când dispar de pe faţa pământului (temporar, evident), diavolii, strigoii, asociaţi uneori cu dezlănţuirile furtunoase ale viscolelor iernii, marcând o trecere timidă către celălalt anotimp, potrivit News.ro.
Botezul lui Iisus și Agheasma Mare
În această zi, Ioan Botezătorul îl botează pe Iisus în apa Iordanului. Tot acum se ţine şi sărbătoarea Botezului, una dintre cele şapte Taine, cea fără de care nu este posibil să fii creştin.
„Ca orice sărbătoare mare, Boboteaza începe din ajun. În ajun oamenii postesc. Sacrificiul postului le aduce bogăţie. În anumite locuri, înainte să mănânce, femeile adună cenuşa din vatră; o vor risipi primăvara pe câmp, zicând: „Cum n-am mâncat eu în dimineaţa ajunului de Bobotează, aşa să nu-mi mănânce lighioanele roadele“…
Aşa se va curăţi lumea de tot ce e necurat şi vor rămâne numai drepţii cu Dumnezeu şi cu îngerii” (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”).
Boboteaza la ortodocși și catolici
Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru creştinii ortodocşi şi catolici. Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.
„Se crede că, la Bobotează, când preotul introduce crucea în apă, toţi dracii ies din ape şi rătăcesc pe câmp…”
(Romulus Antonescu – Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti, 2016).
Obiceiuri și tradiții populare
Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul.
De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se împrumută nimic.
În ziua de Bobotează, fetele se duc dis-de-dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui şi înainte de a porni piva, şi pun la fusul ei puţină unsoare, rostind şi un descântec… (text păstrat integral, cu corecturi minore de ortografie).
Întrecerea pentru cruce
Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului.
În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, cântau şi dansau, iar dimineaţa îi ameninţau pe bărbaţi cu aruncatul în apă.
Tradiții de Bobotează în alte țări
În Franţa, se gătea „la galette des rois”, o plăcintă în care se ascundea o figurină. Cel care o găsea devenea regele zilei. Obiceiuri similare există şi în Olanda şi Belgia, unde copiii merg cu steaua pentru a primi dulciuri şi fructe.
Sfântul Ioan Botezătorul – ziua de 7 ianuarie
După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul. Tradiţia spune că oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă pentru a fi feriţi de boli, iar după această zi „se botează gerul”.
De Sfântul Ioan există obiceiul „Udatul Ionilor”, practicat în diferite forme în Bucovina şi Transilvania.
Viața și misiunea Sfântului Ioan
Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, fiind cel care a vestit venirea lui Hristos.
Fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei, el a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Potrivit tradiţiei, a fost decapitat la porunca soţiei fratelui lui Irod, în urma unui ospăţ.
Comentează