Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se tempereze, până la 5,9 % la sfârşitul anului viitor, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României, conform agerpres.
"Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021, după o încetinire temporară a trendului ascendent observat recent, pe fondul intrării în vigoare a măsurilor de compensare a consumatorilor casnici de energie electrică şi gaze naturale, care se vor reflecta şi asupra ratei inflaţiei IPC pe perioada aplicării acestor prevederi (noiembrie 2021 - martie 2022). Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea acestor măsuri, rata anuală a inflaţiei IPC va reflecta majorări de o magnitudine substanţială, atingând 8,6% în trimestrul II 2022, un maxim din intervalul prognozei. După acest moment, rata inflaţiei IPC este prevăzută să se tempereze, până la 5,9% la sfârşitul anului viitor şi, respectiv, 3,3% la orizontul proiecţiei", se arată în Raportul din noiembrie.
BNR menţionează că faţă de Raportul din august noua proiecţie este mai ridicată cu 1,9 puncte procentuale pentru finele anului curent şi cu 2,5 puncte procentuale pentru sfârşitul anului viitor. Din aceste revizuiri, o parte covârşitoare este explicată de contribuţia în creştere a componentelor coşului de consum aflate în afara controlului politicii monetare.
Potrivit sursei citate, conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea readucerii şi menţinerii pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, astfel încât să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.
"Riscurile materializate în intervalul de la ultimul Raport asupra inflaţiei (august 2021) au vizat cu precădere turbulenţele instaurate pe pieţele globale de energie, cu grade variabile de transmisie pe pieţele locale, în funcţie de specificul acestora - de exemplu, intensitatea energetică a economiilor ori dinamica recentă de pe pieţele forţei de muncă. Criza recentă s-a suprapus unei intensificări, la nivel european, a procesului de tranziţie spre configuraţii ale sectoarelor economice din ce în ce mai puţin poluante, având ca efect anumite creşteri, uneori în cuantum însemnat, ale preţurilor bunurilor energetice din surse tradiţionale. În plus, în condiţiile în care rezoluţia crizei de sănătate publică este încă departe de a fi completă, intercondiţionarea multiplelor şocuri, deja materializate ori probabile, se poate răsfrânge şi asupra dinamicii activităţii economice. Cu informaţiile disponibile la momentul elaborării Raportului asupra inflaţiei, balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este evaluată a fi orientată în sus raportat la cea a indicatorului din scenariul de bază, cu precădere pe orizontul scurt de timp. Această evaluare admite dificultatea, la acest moment, de a infera caracterul temporar ori, dimpotrivă, persistent, al şocurilor de natura ofertei materializate recent ori anticipate pentru perioadele imediat următoare", se arată în Raport.
Conform BNR, evoluţia viitoare a preţurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principalul factor de risc la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei IPC. Configuraţia preţurilor acestor produse, respectiv modul în care se vor transpune în statisticile oficiale, ar putea fi influenţată de importanţa relativă a compensărilor/plafonărilor/subvenţiilor în totalul schemei de asistenţă acordate consumatorilor casnici, de intervalul de timp
pe care vor fi implementate.
De asemenea, configuraţia va depinde şi de rapiditate a alinierii, în viitor, la standardele europene de diminuare a surselor de energie poluante, cu impact direct asupra preţurilor energiei en detail la consumatorii casnici.
Pe termen scurt, dinamica acestor pieţe se află sub semnul unor evoluţii marcate de volatilitate.
"O sursă apreciabilă de riscuri continuă să rămână conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, decurgând din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală. În actuala conjunctură, au fost deja adoptate măsuri menite să atenueze atât impactul deteriorării abrupte a situaţiei epidemiologice, cât şi pe cel al creşterii facturilor la utilităţi. În condiţiile în care nu este exclusă necesitatea adoptării de noi iniţiative în plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale şi de perspectivă, devine preocupantă orice prelungire a situaţiei de instabilitate politică, ce ar putea fi însoţită de unele sincope în procesul legislativ. Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidării fiscale inclusiv pe termen mai lung, în condiţiile în care România trebuie să se încadreze în etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustărilor anul 2024", se menţionează în Raport.
Potrivit BNR, atât pe plan extern, cât şi, mai ales, pe plan intern, rămân incertitudini ample asociate evoluţiei crizei de sănătate publică, în condiţiile suprapunerii contagiozităţii sporite a noii tulpini virale (Delta) unui proces încă trenant de imunizare a populaţiei din România.
"Orice rămânere în urmă cu caracter mai persistent a situaţiei medicale din România comparativ cu cea a ţărilor din Europa de Vest ar putea induce asimetrii în planul redresării economice, cu impact şi asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu. În schimb, odată cu publicarea versiunii finale a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, absorbţia unui volum ridicat de fonduri europene ar putea susţine economia pe mai multe paliere: finanţarea în proporţii sporite a deficitului de cont curent din surse stabile de fonduri (NGEU), impulsionarea, pe termen mediu, a procesului investiţional ori facilitarea tranziţiei către un model de creştere a economiei bazat în mai mare măsură pe tehnologiile viitorului:digitalizare şi economie verde", se mai spune în Raport.
BNR modifică creșterea inflației pentru sfârșitul anului cu 1,9 puncte, ajungând la 7,5%
Articole Similare

22
BNR: Depozitele în lei ale rezidenţilor au crescut în noiembrie cu 1,7% faţă de luna octombrie, până la 441,863 miliarde lei
22

17
Piața muncii din București crește: peste 14.000 de persoane și-au găsit un loc de muncă în 2025
17

26
Capitala înregistrează o reducere a șomajului: peste 6.400 de bucureșteni fără loc de muncă
26

82
BNR lansează o monedă din aur cu tema Istoria aurului
82

47
Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului - Plăcuţele votive de la Germisara
47

1.838
Ministrul Economiei, profeție sumbră: „Anul viitor o să fie dificil!”
1.838

5.487
Austeritatea lui Bolojan e praf în ochi: Companiile de stat care au dat prime chiar și pentru copiii angajaților
5.487

152
Cine sunt cei care impulsionează noile oportunităţi de investiţii în Marea Britanie? Generaţia Z sau Milenialii, excluși de pe listă
152

80
Anul 2025 a fost unul definitoriu pentru industria jocurilor video. Vom vedea o continuare spectaculoasă sau un posibil 'game over'?
80

981
Aurul pare de neoprit: se îndreaptă spre cea mai mare creştere anuală din 1979
981

2.043
Noua escrocherie a sărbătorilor - gift cardurile: țeapa care îți fură banii înainte să ajungi să le folosești
2.043

56
Fondurile de pensii facultative, în creştere cu 31%, la nivelul lunii noiembrie
56

1.516
Bulgaria se pregăteşte de momentul intrării în zona euro: ce îi sperie pe bulgari (The Guardian)
1.516

















Comentează