Războiul din Iran a provocat o criză globală a combustibililor, întrucât Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante căi energetice din lume, rămâne închisă pentru tancurile petroliere.
Criza petrolului se extinde după blocarea Strâmtorii Ormuz
Penuria de petrol și creșterea prețurilor care au rezultat din aceasta obligă țările din întreaga lume să limiteze energia, să elibereze rezervele și să caute noi surse, scrie CNN.
Iată cum răspund țările:
Statele Unite, care au exercitat de mult timp presiuni asupra țărilor să nu cumpere de la Moscova, au emis joi o nouă licență care permite achiziționarea temporară a anumitor produse petroliere rusești.
Coreea de Sud a plafonat prețurile petrolului pentru prima dată în aproape 30 de ani. Vineri, prețul benzinei obișnuite a fost plafonat la 1.724 KRW (aproximativ 1,17 USD) pe litru, potrivit ministerului Energiei din această țară.
Australia eliberează 762 de milioane de litri de benzină și motorină din rezervele sale pentru a atenua penuria de aprovizionare pentru fermierii din zonele rurale. Țara a relaxat, de asemenea, temporar standardele de calitate a combustibilului pentru a permite amestecarea benzinei fără plumb cu un conținut mai ridicat de sulf cu aprovizionarea locală.
Japonia eliberează 80 de milioane de barili de petrol, echivalentul a 45 de zile din rezervele sale de 254 de zile, încă de luni, a declarat prim-ministrul Sanae Takaichi, potrivit Mediafax.
Cu ce soluție vine India
India, cea mai populată țară din lume și unul dintre principalii importatori mondiali de gaz petrolier lichefiat (GPL), a invocat puteri de urgență pentru a redirecționa combustibilul de la utilizatorii industriali către gospodării, pentru a asigura aprovizionarea acestora.
Milioane de bangladezi sunt îndemnați să oprească aerul condiționat, să stingă luminile și să evite deplasările pentru întâlniri.
Pakistanul a anunțat, de asemenea, măsuri de austeritate extreme, inclusiv închiderea școlilor și politici de lucru de acasă.
Aprovizionarea cu combustibil a Coreei de Nord, deja fragilă, care se bazează pe o rețea de linii de aprovizionare din China și Rusia, ar putea fi în curând și mai afectată dacă prețurile energiei vor continua să crească.
În același timp, țări precum Spania, Norvegia și China vor vedea probabil că investițiile majore în energia regenerabilă dau roade.
Războiul din Orientul Mijlociu împinge prețul petrolului în sus
Creșterea prețurilor la petrol și gaze pe fondul conflictului cu Iranul reaprinde dezbaterea privind taxarea profiturilor uriașe ale companiilor din industria combustibililor fosili.
În timp ce europenii se pregătesc pentru costuri mai mari la energie, organizații și experți cer statelor G7 să introducă o taxă specială pentru companiile care beneficiază de pe urma crizei, scrie Euronews.
Escaladarea conflictului cu Iranul a generat volatilitate pe piețele energetice globale. Prețul petrolului Brent, reperul global pentru tranzacțiile cu țiței, era înainte de conflict între 60 și 70 de dolari pe baril.
Recent a depășit din nou pragul de 100 de dolari. Creșterea a fost alimentată de atacurile asupra navelor comerciale din Golf și de temerile privind blocarea Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, arată Euronews.
Prin strâmtoarea Ormuz se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial, adică aproape 20 de milioane de barili pe zi.
Iranul a avertizat anterior că ar putea închide Strâmtoarea Ormuz pentru navigație. Atacurile asupra navelor comerciale au alimentat temerile privind întreruperea fluxului de petrol. Analiștii spun că producătorii din Orientul Mijlociu ar putea fi nevoiți să redirecționeze exporturile prin alte rute, precum conducta East-West către Marea Roșie. De asemenea, Irakul ar putea trimite mai mult petrol către Marea Mediterană.
Chiar și în aceste condiții, creșterea producției globale nu se poate realiza rapid. „Prețurile mai mari vor încuraja producătorii să maximizeze producția, dar nu este un robinet care poate fi deschis instantaneu”, spun analiștii din industrie.
Eliberarea rezervelor strategice, o soluție temporară
Pentru a limita creșterea prețurilor, zeci de state au decis să elibereze petrol din rezervele strategice de urgență. Toate cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au convenit să pună pe piață 400 de milioane de barili de petrol. Este cea mai mare eliberare coordonată de rezerve din istorie, depășind chiar și nivelul decis după invazia Rusiei în Ucraina.
Totuși, specialiștii avertizează că această cantitate echivalează cu aproximativ patru zile din consumul global. Ar fi doar o soluție temporară pentru stabilizarea pieței.
Potrivit unui studiu realizat de organizația Transport & Environment, europenii ar putea plăti un suprapreț de aproximativ 150 de milioane de euro pe zi dacă petrolul rămâne peste 100 de dolari pe baril. Experiența din 2022 arată impactul unor astfel de creșteri. Atunci, europenii au plătit 55 de miliarde de euro în plus pentru combustibil. Prețurile au depășit 2 euro pe litru în multe state. Pentru un plin de 50 de litri, șoferii ajungeau să plătească cu până la 31 de euro mai mult decât înainte de criza energetică.
Organizațiile de mediu și experții în energie spun că marile companii petroliere beneficiază direct de pe urma crizelor geopolitice. Astfel se obțin profituri excepționale atunci când prețurile cresc brusc.
În acest context, activiștii cer statelor G7 să introducă o taxă pe profiturile neașteptate („windfall tax”) ale companiilor din sectorul combustibililor fosili. Fondurile obținute ar putea fi folosite pentru sprijinirea gospodăriilor afectate de scumpiri. De asemenea ar ajuta la accelerarea tranziției către energie curată, precum energia solară și eoliană.
Experții susțin că actualul sistem energetic, dependent de petrol și gaze, rămâne vulnerabil la conflicte și tensiuni geopolitice. Investițiile în surse regenerabile ar putea reduce această dependență pe termen lung.
Comentează