Avocatul Adrian Toni Neacșu a publicat pe Facebook o reacție dură la articolul despre posibila incompatibilitate a unui judecător CCR, publicat de stiripesurse.ro. Neacșu susține tranșant că există o incompatibilitate evidentă între funcția de judecător al Curții Constituționale și calitatea de reprezentant al României în Comisia de la Veneția.
„Bineînțeles că e incompatibilitate crasă între calitatea de judecător CCR și aceea de reprezentant al României în Comisia de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei”, scrie Neacșu. Avocatul merge mai departe și afirmă că incompatibilitatea ar exista „și dacă ar fi fost doar președintele onorific al Asociației de Părinți de la nu știu ce școală”, subliniind caracterul extrem de strict al regimului constituțional aplicabil judecătorilor CCR.
În opinia sa, invocarea practicilor anterioare nu poate justifica situația actuală. „Faptul că și alții au fost în aceeași situație, începând cu profesorul Tudorel Toader care a fost numit din partea României atât ca judecător CCR cât și ca ministru al Justiției, nu schimbă datele problemei, ci doar demonstrează cât dispreț pentru principii și reguli avem”, afirmă Neacșu.
Constituția, fără nuanțe
Avocatul își fundamentează poziția pe textul explicit al Constituției. El citează articolul care prevede că „funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior”, normă reluată identic și în legea de organizare a CCR.
„Comisia de la Veneția nu e ONG și cu siguranță nu e învățământ juridic superior”, punctează Neacșu, respingând ideea că statutul de expert independent ar putea scoate această calitate din sfera incompatibilităților. În argumentația sa, Comisia de la Veneția este descrisă ca „un organism de cooperare interguvernamentală înființat în cadrul Consiliului Europei, compus din reprezentanții statelor membre, desemnați administrativ de acele state”.
Avocatul insistă că, deși membrii Comisiei joacă rolul de experți independenți după desemnare, „ajung acolo pentru că îi plac Guvernele, nu (numai) pentru meritele personale”. În acest context, el subliniază că Laura-Iuliana Scântei a fost desemnată în Comisia de la Veneția de Guvernul României, printr-o procedură administrativă clară.
Rolul Guvernului și beneficiile funcției
Neacșu detaliază mecanismul instituțional al desemnării. „Potrivit procedurii, Ministerul Justiției formulează propunerea privind numirea reprezentantului României în Comisie, Ministerul Afacerilor Externe dă un aviz, iar primul ministru aprobă”, arată avocatul, subliniind rolul central al Executivului în această decizie.
El mai precizează că, potrivit statutului Comisiei, cheltuielile de deplasare și eventualele diurne sunt suportate de Guvernul României, cel care a făcut desemnarea. În plus, judecătorul desemnat beneficiază „de toate privilegiile și imunitățile acordate oficialilor Consiliului Europei, conform Acordului General privind Privilegiile și Imunitățile Consiliului Europei”.
„Nu este indemnizată direct pentru acea activitate, dar aceasta nu înseamnă că nu ocupă, în paralel cu funcția de judecător, o altă funcție publică sau privată, fie ea și de ‘expert independent’”, scrie Neacșu, respingând ideea că lipsa unei remunerații ar elimina problema incompatibilității.
„Interdicția este expresă și fără rest”
Avocatul subliniază că în Comisia de la Veneția ar trebui desemnați experți independenți în drept constituțional, dar consideră regretabil faptul că România recurge la judecători CCR în funcție. „Faptul că unele țări desemnează judecători constituționali în funcție nu înseamnă că Legea 47/1992 și Constituția României nu interzic expres și fără resturi ocuparea oricărei alte funcții publice sau private, remunerate sau nu”, afirmă el.
Pentru a-și întări poziția, Neacșu invocă jurisprudența Curții Constituționale, citând din Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018. Potrivit acestui text, normele privind incompatibilitățile sunt „foarte stricte”, rațiunea lor fiind evitarea oricărei confuzii între funcția de judecător sau procuror și alte funcții publice sau private, indiferent de natura lor.
„Nu este permisă nici desfășurarea unor activități în afara țării care să pună în discuție incompatibilitățile constituționale expres consacrate și rolul constituțional al judecătorului”, se arată în decizia citată de Neacșu. Concluzia extrasă de avocat este fermă: „Funcția de judecător este incompatibilă cu orice alte calități oficiale în virtutea cărora judecătorul prestează activități în afara granițelor țării, cu excepția celor didactice”.
Articolul care a generat reacția: Curtea Constituțională, capturată de Guvern? Numiri, favoruri și fisurile invizibile ale independenței
Comentează