Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a pledat pentru un rol mai activ al economiștilor în procesul decizional și pentru consolidarea școlii românești de economie, într-un mesaj transmis la conferința anuală organizată de Banca Națională a României în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București.
„Consider că este esențial ca economiștii să aibă un rol mult mai activ în ecuația deciziilor și dezvoltării României”, a subliniat Marinescu, arătând că implicarea acestora este crucială într-un context economic marcat de vulnerabilități și dezechilibre.
El a descris colaborarea dintre BNR și ASE drept „un tandem firesc, natural”, bazat pe „solidaritate de breaslă” și pe „ambițiile constructive ale profesiei noastre”, insistând asupra rolului educației economice în formarea capitalului uman.
Școala de economie, cheia unei economii performante
Viceguvernatorul BNR a insistat asupra faptului că România trebuie să se bazeze pe „o școală de economie puternică”, care să depășească simpla formare de specialiști tehnici și să dezvolte viziune pentru politici publice.
„Prin «școală de economie» înțeleg mai mult decât formarea de specialiști (...). Mă refer aici atât la competențele specifice economistului de business, cât mai ales la viziunea necesară economistului de public policy”, a explicat Marinescu.
Acesta a subliniat legătura directă dintre calitatea educației economice și performanța economiei: „O economie performantă, competitivă și rezilientă este rodul unei școli de economie cu aceleași atribute”.
În opinia sa, responsabilitatea mediului academic este dublă, vizând atât economia reală, cât și calitatea politicilor publice, într-un context în care schimbările tehnologice și presiunile din economie impun adaptări rapide.
Probleme structurale și vulnerabilități economice
Cosmin Marinescu a atras atenția asupra unor dezechilibre persistente din economia românească, inclusiv deficitul de forță de muncă calificată și nivelul redus al intermedierii financiare.
„România are cea mai scăzută intermediere financiară din UE, proporția activelor bancare în PIB fiind de doar 50%”, a arătat oficialul BNR, subliniind în același timp impactul noilor tehnologii asupra sectorului financiar.
El a evidențiat și problemele legate de finanțarea companiilor: „În România, apelul la creditul comercial este cel mai ridicat dintre toate țările UE, anume 17% din pasive. (...) creditul bancar deține o pondere de doar 9%”, iar „79% din companii apelează la finanțare din fonduri interne (...) ceea ce încetinește ritmul de dezvoltare”.
Potrivit acestuia, aceste vulnerabilități amplifică provocările pentru economiști, atât în mediul privat, cât și în zona politicilor publice.
Critici la adresa politicilor economice și avertismente
Viceguvernatorul BNR a fost critic la adresa politicilor economice din ultimii ani, despre care spune că au alimentat dezechilibre majore.
„România se confruntă cu dezechilibre economice majore, alimentate preponderent de politici prociclice interne, nu de șocuri exogene”, a afirmat Marinescu.
El a indicat drept problemă centrală „povara deficitelor gemene”, care „s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității”, adăugând că datoria publică „a înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniune”.
Totodată, oficialul BNR a semnalat lipsa unor politici coerente în domenii strategice, precum energia, avertizând că „absența unor politici coerente și cu viziune (...) slăbește capacitatea economiei de a răspunde eficient în cazul unor șocuri”.
Rolul esențial al economiștilor și riscurile globale
În acest context, Marinescu a subliniat rolul crucial al economiștilor în fundamentarea deciziilor publice și în asigurarea sustenabilității economice.
„Școala economică de politici publice dobândește un rol esențial, iar economiștii (...) au o responsabilitate profesională deosebit de importantă”, a spus el, insistând asupra necesității unor decizii bine fundamentate.
Viceguvernatorul BNR a avertizat și asupra riscurilor globale, arătând că „tensiunile geopolitice severe, slăbirea libertății comerciale și a ordinii instituționale ne pot împinge în capcane greu de remediat”.
În final, Marinescu și-a exprimat încrederea că dezbaterile academice și colaborarea dintre instituții vor conduce la soluții solide pentru economie: „Dezbaterile economice își vor găsi reflectarea în soluții sănătoase pentru dezvoltarea României”, a concluzionat acesta.
Comentează