Procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a susținut joi, 12 martie, audierea în fața Secției pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul procedurii pentru ocuparea funcției de prim-adjunct al procurorului general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. La finalul dezbaterilor, votul membrilor Secției a fost egal, 3 la 3, astfel că avizul nu a fost nici favorabil, nici negativ, iar punctul urmează să fie reluat într-o ședință ulterioară.
Audierea a inclus întrebări privind activitatea sa la conducerea Direcția Națională Anticorupție, inclusiv despre criticile publice și despre modul în care instituția a comunicat în ultimii ani. Voineag a admis că există și lucruri pe care le-ar fi putut face mai bine, inclusiv în privința expunerii publice a DNA într-o perioadă marcată de cicluri electorale.
„În activitatea noastră e clar că puteam să facem lucrurile mai bine. Am prins și o perioadă destul de proastă, un an și jumătate alegeri electorale. Ieșit în spațiu public, l-am făcut mai des în ultimul an, l-am făcut la început, după care am intrat într-o zonă de pauză de foarte multe ori”, a spus Voineag în fața membrilor CSM.
Strategia „low profile” în an electoral
Șeful DNA a explicat că instituția a ales deliberat o prezență publică mai redusă în timpul campaniilor electorale, tocmai pentru a evita percepția că ar influența jocul politic.
„Deși nu mi-am dorit o asociere directă a feței, era foarte necesară și am evitat foarte mult, plecând de la ideea că orice virgulă pe care o spuneam în campanie electorală era folosită de cele mai multe ori împotriva noastră”, a afirmat Voineag.
El a susținut că această strategie a avut și un rezultat pozitiv, chiar dacă ulterior a ajuns să o considere parțial o greșeală de comunicare.
„Dacă am o satisfacție, am că DNA poate pentru prima oară în ultimii foarte mulți ani de zile nu a mai fost privit ca fiind organ judiciar implicat într-o chestiune electorală”, a spus procurorul.
În același timp, Voineag a admis că expunerea redusă a instituției a fost ulterior regretată. „Am luat decizia de a fi mai low profile și cred că asta e o chestiune pe care am regretat-o în ultimul an”, a precizat el.
„Trei rânduri de generali trimiși în judecată”
Întrebat de un membru al CSM despre sursa antipatiei și a criticilor publice la adresa sa, procurorul-șef al DNA a sugerat că acestea sunt legate direct de dosarele sensibile instrumentate de direcție.
„Sună prost ce vă spun, dar o parte din cauze eu cred că se află chiar în mapa documentelor pe care vi le-am pus la dispoziție. Apropo de dosarele mici, am avut trei rânduri de generali pe care i-am investigat și trimis în judecată în ultimii trei ani de mandat”, a declarat Voineag.
El a subliniat că aceste cauze au fost unele dintre cele mai dificile din activitatea instituției și că au generat inevitabil reacții și presiuni.
„Dosare pe care noi le-am considerat extrem de grele la momentul respectiv. A fost clar o chestiune foarte delicată pentru noi pentru că de la acel moment ne-am asumat și efecte care s-au reverberat foarte mult și în spațiu public”, a afirmat șeful DNA.
În acest context, unul dintre dosarele sensibile la care s-a referit este și cel în care a fost inculpat și trimis în judecată fostul prim-adjunct al directorului Serviciul Român de Informații, generalul Florian Coldea.
Voineag a spus că un procuror care nu este criticat riscă să fie perceput ca inactiv. „Cu siguranță nu cred că-și dorește nimeni un procuror-șef la DNA necriticat. Înseamnă că chiar nu face nimic procurorul respectiv”, a declarat el.
Dosarele mari și efectul lor în spațiul public
Procurorul-șef al DNA a susținut că atacurile la adresa sa au depășit adesea nivelul unor critici profesionale și au vizat direct persoana sa, iar explicația ar fi amploarea dosarelor investigate de instituție.
„Am îmbrățișat disconfortul din candidatura anterioară, dar au fost foarte multe atacuri care au vizat persoana, au depășit mult scara unor critici constructive. Și cred că o parte din cauze le găsim în marile dosare pe care le-am făcut și care s-au investigat în ultimii trei ani de zile”, a spus Voineag.
El a dat drept exemplu ancheta privind fapte de corupție din portul Constanța, descriind dimensiunea financiară a cazului.
„În dosarul cu portul Constanța au fost contracte de aproape 300 milioane de euro. Mită probată de 6,5 milioane. Nu-s dosare deloc mici, sunt dosare unde oamenii au ramificații, își permit să facă plăți mai departe. Efectul nici nu știi de unde îți vine în partea asta”, a declarat procurorul.
Procedura de numire continuă
Audierea lui Voineag face parte din procedura legală de numire a conducerii parchetelor de rang înalt. Funcția de prim-adjunct al procurorului general este ocupată la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM și numirea finală prin decret prezidențial.
În cazul candidaturii lui Voineag, votul egal din Secția pentru procurori a CSM a blocat temporar emiterea unui aviz, situație care urmează să fie tranșată într-o ședință viitoare a forului.
Comentează