Asigurările lui Isărescu despre cum ne poate afecta criza din Grecia

Instituţiile de credit româneşti cu capital grecesc nu sunt dependente de băncile-mamă din Grecia, iar liniile de finanţare de la acestea reprezintă 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii având scadenţă mai mare de un an, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Mediafax.

"Liniile de finanţare de la băncile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar majoritatea semnificativă a liniilor de finanţare, de 81%, au scadenţă mai mare de un an. În cazul nereînnoirii la scadenţa care expiră în cursul anului curent, băncile din România au resurse suplimentare de a obţine lichidităţi. Activele din portofoliile acestor bănci care sunt eligibile pentru finanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoile de lichiditate în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanţare de la băncile-mamă în cursul acestui an", a afirmat Isărescu la briefingul după şedinţa Consiliului de Administraţie al băncii centrale.

El a punctat că o retragere de capitaluri "peste noapte", înainte de scadenţă, reprezintă o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.

"În caz de momente emoţionale mai mult sau mai puţin justificate, băncile pot să asigure lichiditatea, se aprovizionează de la BNR. Singurii care pierd sunt deponenţii, pierd timp, pierd dobânda şi comisioanele de retragere", a mai spus guvernatorul BNR.

Scăderea dependenţei băncilor cu capital grecesc se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar.

"Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existenţa acordurilor de compensare încheiate cu acţionarii, la recomandarea clară a Direcţiei de Supraveghere a BNR. Băncile cu capital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor", a precizat şeful băncii centrale.

Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile.

Rata de solvabilitate a acestora este de 16,7%, în creştere de la 16,3% în decembrie 2014 şi peste pragul reglementat, de 8%, iar calitatea fondurilor proprii este bună. Totodată, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.

"Toate cele patru bănci au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar sau pe baza lor să aibă acces la finanţare rapidă de la BNR", a menţionat Isărescu.

El a adăugat că Banca Naţională adoptă măsuri care să le asigure lichidităţi şi în condiţiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piaţă, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacţii, având deschisă la BNR facilitatea de repo.

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante ale celor patru bănci cu capital grecesc se situează la un nivel corespunzător, de 69%, iar rata creditelor neperformante era de 15,9% în aprilie, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

Isărescu a mai punctat că deciziile luate de autorităţile din Grecia nu se aplică şi băncilor din România cu capital grecesc, acestea neavând nicio influenţă directă.

"Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române, toate se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de BNR. În consecinţă, eventualele măsuri ale aurorităţilor elene de restricţie ale mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România, precum nici măsurile de limitare de retragere de numerar", a precizat guvernatorul.

Potrivit datelor BNR disponibile la finele lunii aprilie, băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. În funcţie de active, băncile cu capital ajoritar austriac deţin 36% din totalul sistemului, cele cu capital francez - 14%, cu capital majoritar grecesc - 12%, iar cele cu capital majoritar românesc - 10%.

După numărul de bănci, instituţiile de credit cu capital elen se află la egalitate cu cele cu capital olandez (4), iar pe primele locuri se situează băncile cu capital majoritar austriac (7) şi cele cu capital românesc (6).

Isărescu a menţuionat că nu se află nicio bancă cu capital grecesc printre primele cinci bănci din sistem, iar în top 10 se situează 2 bănci, cu un nivel de solvabilitate peste media băncilor cu capital crecesc.

"Aşadar, au o pondere moderată", a concluzionat şeful BNR.