Un număr de 330 de artişti îi solicită ministrului Culturii, Andras Istvan Demeter, într-un memoriu, adoptarea de către Ministerul Culturii a unor politici publice dedicate susţinerii dansului contemporan şi accesului publicului la această formă de artă.
"Având în vedere caracterul aproape exclusiv independent al acestui domeniu, lipsa unor mecanisme stabile şi coerente de sprijin produce efecte imediate şi disproporţionate: blocaje instituţionale, precaritate financiară, reducerea capacităţii de dezvoltare artistică şi imposibilitatea de a dezvolta şi forma în mod continuu publicul de dans contemporan. Situaţia actuală nu reprezintă un incident izolat, ci consecinţa acumulată a unor disfuncţionalităţi sistemice care necesită atât o intervenţie strategică, cât şi soluţii punctuale. (...) Sectorul de dans contemporan îşi exprimă disponibilitatea de a participa la constituirea unui grup de lucru care să contribuie la elaborarea acestui cadru strategic şi solicită asumarea explicită a adoptării şi implementării sale într-un termen rezonabil", se arată în memoriul adresat, luni, ministrului Culturii, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, evenimentele recente privind retragerea Sălii Omnia din administrarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti, coroborate cu dificultăţile recurente întâmpinate în ultimii ani în ceea ce priveşte infrastructura, finanţarea şi predictibilitatea mecanismelor publice de susţinere, evidenţiază vulnerabilitatea structurală a sectorului de dans contemporan din România şi a publicului său.
Referindu-se la spaţiile şi infrastructura pentru dansul contemporan, semnatarii documentului solicită Ministerului Culturii, pe termen scurt, să identifice, după consultări cu CNDB, "în termen de 90 de zile", a unui spaţiu suplimentar provizoriu "destinat prezentării spectacolelor Centrului, diferit de Sala Stere Popescu, care rămâne în administrarea instituţiei, dar care este insuficientă pentru acoperirea nevoilor actuale de producţie şi difuzare".
De asemenea, se solicită Ministerului Culturii ca prin Institutul Naţional pentru Cercetare şi formare Culturală "să realizeze, până la 30 martie 2027, un studiu de cartografiere a infrastructurii de dans contemporan din România".
Conform sursei citate, studiul ar servi pentru descrierea ecosistemului actual (organizaţii, artişti, spaţii de dans consacrate sau emergente, dedicate sau adaptate activităţii coregrafice), identificarea provocărilor, formularea unor recomandări pentru o politică naţională de dezvoltare a dansului contemporan în România.
Totodată, în paralel se solicită Ministerului Culturii ca, în cursul anului 2026, să stabilească, împreună cu INCFC, un plan de cercetare pentru maparea spaţiilor cu destinaţie culturală aflate în administrarea autorităţilor publice locale.
CNDB mai solicită, de asemenea, ca după consultări, ministerul să anunţe public, până la 30 noiembrie 2026, imobilul destinat sediului permanent al CNDB.
"Având în vedere caracterul unic şi naţional al CNDB, sediul trebuie să fie situat într-o zonă accesibilă publicului larg, într-o clădire care nu prezintă riscuri cunoscute sau potenţiale (structurale, seismice, juridice sau de regim de proprietate) care ar putea afecta funcţionarea instituţiei pe termen lung", se arată în document.
Semnatarii memoriului cer Ministerului Culturii să adopte, până la 30 noiembrie 2027, "un cadru strategic pentru constituirea unei reţele de centre coregrafice regionale, în oraşele în care există comunităţi active de dans. Aceste spaţii să primească statutul de centre coregrafice locale sau regionale şi (...) până la finalul anului 2028, minimum două centre să fie operaţionalizate, cu bugete dedicate şi mecanisme clare de funcţionare. Extinderea progresivă a reţelei în alte oraşe cu comunităţi active de dans să fie realizată până în 2030, prin includerea unei linii bugetare distincte şi recurente în bugetele anuale ale Ministerului Culturii".
În document se precizează că "CNDB nu a beneficiat, din 2016, de un buget dedicat pentru organizarea propriului apel de proiecte, fapt care a limitat semnificativ capacitatea instituţiei de a sprijini direct creaţia şi producţia în sectorul de dans contemporan. Acest apel de proiecte răspundea unei părţi substanţiale din nevoile sectorului cultural independent".
Potrivit memoriului, se solicită "alocarea explicită de Ministerul Culturii, în bugetul CNDB pe anul 2026, a unei sume minime de 1.000.000 lei destinate reluării apelului propriu de proiecte al CNDB, astfel încât acesta să poată fi lansat şi implementat cu maximă celeritate după aprobarea bugetului şi să permită contractarea şi utilizarea efectivă a fondurilor în acelaşi exerciţiu bugetar".
De asemenea, se propune ca Ministerul Culturii să elaboreze şi să adopte un cadru normativ care să instituie obligaţia lansării anuale a programelor de finanţare gestionate direct în termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului ministerului, pe baza unui calendar recurent şi a unor regulamente stabile.
Până la 30 septembrie 2026, CNDB solicită Ministerului Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), să asigure funcţionarea stabilă a platformei digitale, remedierea problemelor tehnice recurente şi instituirea unui mecanism permanent de dialog instituţional cu beneficiarii, în vederea eficientizării procesului de raportare financiară aferent anului în curs.
Totodată, până la 30 septembrie 2026, este solicitată "elaborarea şi publicarea unui cadru normativ pentru instituirea unui mecanism de cofinanţare destinat organizaţiilor culturale independente beneficiare ale programelor europene de finanţare, în vederea acoperirii unei finanţări eficiente şi sustenabile la nivelul organizaţiilor naţionale. Acest mecanism trebuie să prevadă proceduri accesibile, criterii transparente şi posibilitatea depunerii cererilor în corelare cu calendarele programelor europene, pentru a permite organizaţiilor independente participarea efectivă la aceste programe", iar acest mecanism de cofinanţare "să devină operaţional odată cu exerciţiul bugetar din 2027".
Conform memoriului, în prezent, "legislaţia din România nu recunoaşte şi nu reglementează modelul de organizare şi funcţionare al companiilor de dans sau teatru, în sensul unei forme juridice adaptate specificului acestui domeniu", în acest sens solicitându-se Ministerului Culturii "să iniţieze, până la 30 noiembrie 2026, un grup de lucru în colaborare cu reprezentanţii sectorului coregrafic independent şi specialişti din domeniul cultural, pentru a demara un proces de analiză şi consultare privind modelele de organizare şi funcţionare ale companiilor independente de dans şi teatru la nivel european, în vederea fundamentării unui cadru legislativ adaptat specificului acestui domeniu".
În concluzie, semnatarii solicită Ministerului Culturii "asumarea unui calendar clar de implementare a măsurilor propuse, încă din anul 2026".
"Ne exprimăm disponibilitatea de a participa la constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unei politici publice dedicate dansului contemporan şi solicităm comunicarea unui răspuns oficial privind măsurile pe care Ministerul Culturii intenţionează să le adopte, în termen de 30 de zile de la primirea prezentului memoriu", se mai arată în document.
Printre semnatarii memoriului se află Simona Deaconescu - coregrafă; Florin Fieroiu - coregraf independent, consultant artistic TNB; Vava Ştefănescu, coregrafă; Mihai Mihalcea, coregraf; Ada Solomon - producător de film; Arcadie Rusu - coregraf; Ilinca Manolache - actriţă; Istvan Teglas - actor performer; Vanda Ştefănescu - Coregrafă; Katia Pascariu, actriţă; Mihaela Sîrbu - actriţă, cadru didactic; Alexandru Solomon - cineast, preşedinte al Asociaţiei One World Romania; Gianina Cărbunariu - regizoare; Andrei şi Andreea Grosu - regizori, manageri unteatru; Theodor-Cristian Popescu - regizor, profesor; Ştefan Lupu - manager, profesor, artist.
Comentează