Aproximativ 70 de atacuri în zona Dunării și cel puțin 14 situații confirmate în care drone rusești au intrat în spațiul aerian al României reprezintă realitatea cu care se confruntă locuitorii din Dobrogea de aproape patru ani. În acest context, Ministerul Apărării Naționale a fost nevoit să își adapteze constant dispozitivul militar de la granița cu Ucraina.
În ultimele luni, Armata României a dislocat trupe suplimentare, radare și tehnică militară modernă în estul țării. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că, în funcție de evaluările de securitate, numărul militarilor și al sistemelor de apărare ar putea crește în perioada următoare.
Armata extinde treptat apărarea antiaeriană
Într-un interviu acordat la 24 de ore după o nouă alertă de drone, ministrul Apărării Radu Miruță a explicat că Armata Română își extinde treptat dispozitivul antiaerian în proximitatea Ucrainei, inclusiv cu sisteme GEPARD capabile să doboare dronele rusești.
„(...) Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat. Pentru ca lucrurile acestea să aibă șanse mai mari să se întâmple în stuf și în zone nelocuite, și nu pe acoperișul caselor, Armata Română face niște eforturi. Da, vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție”, a declarat Miruță la Digi24.
Ministrul a subliniat că nicio țară nu poate reduce la zero riscul unui atac cu drone, iar România nu face excepție.
Incident grav în Vrancea
Ultimul incident major a avut loc la finalul săptămânii trecute, când o dronă rusească s-a prăbușit într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Armata a fost alertată de o femeie care a descoperit resturile aparatului de zbor și a sunat la 112.
Casa nu era locuită permanent, iar autoritățile nu știu nici acum când s-a prăbușit drona, deoarece aceasta nu a fost detectată de radarele Armatei. Pentru prima dată de la începutul războiului, un oficial al Ministerului Apărării a admis public că există drone care nu pot fi identificate de sistemele radar.
De ce unele drone nu pot fi detectate
Radu Miruță a explicat, într-o declarație amplă, motivele tehnice pentru care anumite drone scapă supravegherii: „Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar. Nu este o situație doar în România, se întâmplă peste tot. Dronele acestea, care sunt făcute din spumă sau carton, nu au suprafață de reflexie, adică unda generată de radar se absoarbe și nu se mai întoarce. O altă situație este cea a zonelor de relief. Ca să poți prinde un obiect zburător, trimiți un fascicul care se lovește de ceva și apoi se întoarce. România are un relief care nu este neapărat plan. Pe Marea Neagră se vede absolut tot. În zona Insulei Șerpilor vedem toate dronele care vin spre Ucraina. În funcție de relief, la anumite înălțimi, aceste obiecte sunt mai puțin vizibile sau deloc vizibile.”
Ministrul a mai precizat că Armata Română reacționează constant la alerte aeriene, inclusiv prin ridicarea avioanelor de luptă F-16: „Faptul că știri de acest tip nu apar în fiecare zi se datorează faptului că Armata își face foarte bine treaba. Eu am un telefon operativ pe care primesc alerte aeriene de câteva ori pe noapte. Pentru unele dintre ele se ia decizia ridicării avioanelor F-16 de vânătoare, pentru altele sunt angrenate sistemele de la sol care opresc sau descurajează aceste amenințări. Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone.”
Sistem american cu inteligență artificială, activ în România
Pe lângă sistemele românești, militarii americani au operaționalizat în România și MEROPS, un sistem bazat pe inteligență artificială. Acesta poate detecta drone fără componente metalice și care zboară la altitudini joase și poate lansa, la rândul său, drone de interceptare.
Potrivit oficialilor din Apărare, MEROPS ar putea acoperi golurile din sistemul antiaerian clasic, inclusiv cele generate de particularitățile de relief sau de tipul de materiale din care sunt fabricate dronele rusești.
În ciuda tuturor măsurilor, ministrul Apărării recunoaște că riscul nu poate fi eliminat complet, însă insistă că probabilitatea ca dronele să lovească zone locuite rămâne redusă, iar Armata Română își adaptează constant capacitățile pentru a proteja populația.
Comentează