Angela Merkel îşi scrie memoriile politice

Angela Merkel, care a plecat în această săptămână de la conducerea Germaniei după 16 ani de mandate succesive, îşi scrie memoriile, prin care urmăreşte 'să-şi explice principalele decizii politice', a dezvăluit vineri consiliera sa apropiată, cu care colaborează la acest proiect, transmite AFP.

'Cancelara nu vrea să-şi povestească toată viaţa. Vrea să explice principalele sale decizii politice cu cuvintele proprii şi referindu-se la parcursul său', a explicat în săptămânalul Der Spiegel Beate Baumann, şefa biroului Angelei Merkel din 2005 şi până la plecarea acesteia definitivă din funcţie, miercuri.

Angela Merkel şi Beate Baumann, care lucrează împreună de aproape 30 de ani, vor fi coautoare ale viitoarei cărţi de memorii, a cărei scriere ar urma să dureze trei ani şi care nu are încă un editor.

Aceste memorii politice vor fi integral opera celor două doamne. 'Cancelara şi cu mine suntem absolut sigure: dacă trebuie să scriem această carte, o vom face singure, adică fără vreun ''ghostwriter'', fără vreun istoric, fără vreun jurnalist', a explicat Beate Baumann.

Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, i-a predat ştafeta miercuri noului cancelar Olaf Scholz.

Respingând în această etapă orice nouă responsabilitate politică, inclusiv la nivel european, fosta cancelară, a cărei popularitate rămâne la cote înalte, a păstrat misterul în privinţa activităţilor sale viitoare.

Prioritatea sa rămâne, aşa cum a repetat-o în mai multe rânduri, să facă o pauză după 30 de ani de carieră politică.

Foşti preşedinţi ai unor state de primă mărime, precum americanul Barack Obama sau francezul Jacques Chirac, şi-au publicat şi ei memoriile, care au devenit adesea best-sellers.

Puţini dintre predecesorii Angelei Merkel au rămas multă vreme fără activitate. Helmut Schmidt, de pildă, care a părăsit funcţia de cancelar în 1982, a devenit coeditor al săptămânalului german de referinţă Die Zeit.

Alţi doi foşti cancelari, Helmut Kohl şi Gerhard Schroeder, au ştiut să-şi fructifice experienţa, primul înfiinţând un cabinet de consultanţă, iar celălalt prin misiuni de lobbyist într-o funcţie controversată de preşedinte al consiliului de administraţie al gigantului petrolier rus Rosneft, aminteşte AFP.