Majorarea taxelor pe proprietate, intrată în vigoare de la 1 ianuarie, era prevăzută de mai mulți ani și reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR, susține consultantul economic Andrei Caramitru. El a explicat că adevărata problemă a României nu ține de nivelul taxelor, ci de structura profund nesustenabilă a administrației locale.
„Taxele de proprietate erau un jalon PNRR, deci trebuia să se întâmple asta cu câțiva ani în urmă. Asta e o realitate și efectiv n-au făcut-o pentru că nu știau cum să calculeze. Deci cumva trebuiau mărite, era de așteptat. Eu știam de acum doi ani că trebuie să plătim mai mult. Dacă erai atent, sigur că a fost prost comunicat, lumea n-a știut că se va întâmpla asta. Mulți s-au speriat, evident că nu e un mesaj pozitiv, dar era cumva necesar”, a declarat Caramitru, invitat la Digi24.
Două modele fiscale și un stat fără direcție
Caramitru a explicat că România nu urmează niciun model fiscal coerent, oscilând între soluții improvizate, în funcție de presiunile bugetare.
„Problema noastră fundamentală nu este cât e taxa x, y sau z. E o problemă de logică a statului și de o logică fiscală. Și le iau pe rând. În lumea asta există două modele mari și late. Cum îți organizezi un stat?”, a spus acesta.
El a detaliat diferențele dintre modelul anglo-saxon, bazat pe taxe mari pe proprietate și mici pe muncă, și modelul germano-francez, axat pe taxe mari pe muncă și mici pe proprietate.
„Noi nu suntem nici în modelul 1, nici în modelul 2. Un fel de chestie care se repară pe parcurs, în funcție de câți bani avem sau n-avem. Când avem suficienți bani, dăm scutiri la diverse categorii și dăm pensii speciale și când nu mai avem bani, punem leucoplastul”, a subliniat economistul.
„Taxele pe muncă sunt cele mai mari din UE”
Consultantul economic a subliniat că povara fiscală reală cade pe muncă, nu pe proprietate, iar acest lucru a contribuit masiv la emigrație și stagnare economică.
„Eu nu sunt șocat de taxele pe proprietate în mod neapărat. Sunt mai degrabă șocat de taxele pe muncă pe salariile foarte mici, care sunt cele mai mari din Uniunea Europeană. Aceasta a cauzat mare parte din lipsa de activitate în multe zone mai sărace”, a continuat acesta.
El a criticat și subfinanțarea sistemelor publice, în ciuda contribuțiilor ridicate: „Am o problemă că sistemul de sănătate și de pensii e subfinanțat, deși plătim foarte mult, pentru că câțiva plătim pentru toți și ceilalți nu plătesc nimic, dar beneficiază. Am probleme că sunt pensii speciale care nu sunt contributive de niciun fel.”
70% dintre localități nu se pot susține din taxe
Cea mai gravă problemă, spune Caramitru, este structura administrativă a României. El susține că majoritatea localităților nu pot funcționa din veniturile proprii.
„La nivel central, 85% din taxe se duc pe salarii și pensii, ca să fie extrem de clar. Deci rămân 15% pentru diverse lucruri și e departe de a fi suficient”, a precizat el.
Situația este și mai gravă la nivel local: „Taxele nu acoperă, pentru 70% din localități, nici măcar salariile angajaților de acolo. Deci se compensează cu bani care vin din bugetul central.”
În opinia sa, soluția este comasarea comunităților și eficientizarea serviciilor publice.
„Dacă tu nu poți măcar plătești salarii din ce taxe încasezi în comunitatea aia, înseamnă că trebuie să pui mai multe comunități la un loc și să ai servicii mai eficiente”, a declarat el.
Caramitru a avertizat că nemulțumirea acumulată în societate nu este exclusiv economică, ci rezultatul blocajului decizional al statului. Problema României nu este nivelul taxelor, ci incapacitatea statului de a se reforma și de a se adapta realității economice, este concluzia lui Andrei Caramitru.
„Frustarea s-a acumulat tocmai din faptul că anumite lucruri care sunt evidente nu se întâmplă. Și lumea are senzația că orice ar vota, oricum nu se întâmplă nimic. Deci ce sens mai are votul? Hai să mergem spre extreme. Aici e problema, cumva sistemul nostru de putere pare să fie blocat și incapabil de a se ajusta la realitate”, a conchis el.
Comentează