Analistul economic Adrian Negrescu lansează acuzații dure după dezvăluirile din presă privind modul în care Ministerul Energiei a gestionat fonduri europene încasate la finalul anului 2024. Potrivit acestuia, România asistă la „încă o poveste de noaptea minții”, în care banii destinați investițiilor ar fi fost transformați într-o sursă de profit financiar, în timp ce beneficiarii așteptau plățile.
„Dacă am înțeles corect din relatările din presă, Ministerul Energiei, în loc să plătească beneficiarii proiectelor europene, a transformat banii primiți de la UE în lei și i-a pus la bancă să facă dobândă. Ar fi câștigat astfel 120 de milioane de euro”, a scris Negrescu, cerând public explicații ministrului de resort.
O ordonanță discretă, un mecanism controversat
Contextul este oferit de o investigație amplă publicată de HotNews, care arată că, prin OUG 138/2024, Guvernul a permis instituțiilor statului să transforme fonduri europene în lei și să le plaseze în depozite bancare pentru a obține dobânzi. Actul normativ introduce o prevedere-cheie: aceste operațiuni sunt considerate „decizii de oportunitate” și nu pot face obiectul controlului altor autorități, precum Curtea de Conturi.
Până la finalul lui 2024, o astfel de practică nu era posibilă, fondurile europene fiind gestionate exclusiv prin Trezoreria Statului, cu destinație clară către beneficiari.
1,7 miliarde de euro, plasați la bancă
În urma solicitărilor HotNews, Ministerul Energiei a confirmat că, în decembrie 2024, a plasat în depozite bancare aproximativ 8,48 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,7 miliarde de euro, bani proveniți din Fondul pentru Modernizare, finanțat prin Banca Europeană de Investiții.
Rezultatul: în anul 2025, instituția a obținut dobânzi de peste 609 milioane de lei, adică aproximativ 121 de milioane de euro, cu o rată de peste 7%. Sumele au fost plasate la CEC Bank, potrivit răspunsurilor oficiale.
Negrescu: 'Suveică cu iz inflaționist'
Deși Ministerul Energiei susține că nu au existat blocaje sau întârzieri în plata proiectelor și că fondurile au fost cerute „în fiecare ciclu de plată” astfel încât investițiile să continue, surse guvernamentale citate de HotNews afirmă contrariul. Potrivit acestora, pentru a obține dobânzi mai mari, unele plăți către beneficiari ar fi fost întârziate sau amânate.
Adrian Negrescu avertizează că mecanismul ar putea fi aplicat și în alte ministere: „Dacă e să luăm în calcul cât de greu vin finanțările europene la firmele beneficiare, este posibil ca aceasta suveică cu iz inflaționist să fie aplicată, cu succes, și în alte ministere'.
„Decizii de oportunitate”, fără control
OUG 138/2024 mai prevede explicit că aceste operațiuni financiare nu pot fi supuse controlului altor autorități, fiind lăsate exclusiv la latitudinea ordonatorilor de credite și realizate inclusiv „la solicitarea Ministerului Finanțelor”. O lună mai târziu, Guvernul a discutat modificarea unei prevederi legate de aprobarea operațiunilor în companiile de stat, dar a renunțat la schimbare.
Pentru analistul economic, situația ridică semne serioase de întrebare privind prioritățile statului. „Cred că dl. Ivan, ministrul Energiei trebuie să iasă public și să explice această scamatorie financiară”, spune Negrescu, sugerând că profitul din dobânzi nu poate justifica întârzierile într-o economie care depinde de absorbția fondurilor europene.
Fonduri europene convertite în profit: ce prevede ordonanța care a schimbat regulile
Potrivit Ministerului Energiei, sumele obținute din dobânzi nu au fost încă folosite și se află la dispoziția instituției, urmând să fie direcționate către cheltuieli administrative și pregătirea unor proiecte viitoare. Criticii spun însă că adevărata miză rămâne dacă această „optimizare financiară” a fost făcută în detrimentul investițiilor reale și al economiei productive.
În lipsa unui răspuns oficial din partea Guvernului și a Ministerului Finanțelor, subiectul riscă să devină unul dintre cele mai controversate episoade de gestionare a fondurilor europene din ultimii ani.
Comentează