Ameninţările la adresa jurnalismului, dezbătute la conferinţa de primăvară a EANA

Conferinţa de primăvară EANA 2025 desfăşurată săptămâna aceasta la Tirana a abordat ameninţările la adresa jurnalismului şi a agenţiilor de presă şi instrumentele de combatere a acestora, conform site-ului EANA.

Găzduită de ATA - Agenţia Telegrafică Albaneză, la 15 mai, conferinţa a reunit directori executivi, redactori şefi şi alţi manageri media din 30 dintre cele mai importante agenţii de ştiri europene.

Valbona Zhupa, directorul general al agenţiei gazdă ATA, şi Fabrice Fries, preşedinte al EANA şi CEO al AFP, au subliniat urgenţa apărării agenţiilor de presă de ameninţările tot mai mari, inclusiv utilizarea nereglementată a conţinutului jurnalistic de către sistemele AI, presiunea financiară, interferenţa politică şi ameninţările fizice la adresa jurnaliştilor de pe teren.

James Jordan, director pentru Europa şi Africa la Associated Press, a subliniat nevoia de rezilienţă în jurnalism. Bazându-se pe zeci de ani de experienţă în acoperirea conflictelor şi crizelor din întreaga lume, acesta a avertizat asupra pericolelor scăderii încrederii şi a subliniat valoarea de neînlocuit a reportajelor realizate pe teren. El a prezentat activitatea Associated Press în Ucraina, cu trailerul documentarului "20 Days in Mariupol", premiat şi apreciat la nivel internaţional, despre începutul invaziei ruseşti.

Un sondaj live realizat în rândul membrilor EANA în timpul conferinţei şi prezentat de secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, a dezvăluit tendinţe şi priorităţi urgente în industrie. Ştirile false, inteligenţa artificială şi atacurile asupra mass-media au fost considerate de participanţi cele mai grave ameninţări la adresa jurnalismului în prezent. Alte preocupări notabile au inclus încălcarea drepturilor de autor, interferenţa politică şi scăderea încrederii publice.

În ceea ce priveşte gradul de pregătire pentru a face faţă ameninţărilor emergente precum inteligenţa artificială, presiunea statului şi instabilitatea financiară, opiniile generale au înclinat mai mult spre partea pozitivă: 27% dintre participanţi au afirmat că agenţiile de ştiri sunt oarecum pregătite, 22% au afirmat că sunt bine pregătite, 17% le-au considerat pe deplin pregătite şi reziliente, 12% au considerat că agenţiile sunt uşor nepregătite. Doar 3% le-au descris ca fiind foarte slab pregătite şi tot 3% ca fiind deloc pregătite.

Aceste rezultate reflectă nevoia stringentă a sectorului de a beneficia de un sprijin de reglementare clar în ceea ce priveşte drepturile de autor, atât din partea statelor, cât şi din partea Uniunii Europene, şi de solidaritate pentru a rezista atât perturbărilor tehnologice, cât şi celor politice.