Presiunile externe pentru organizarea rapidă a unor alegeri în Ucraina readeschid o dezbatere explozivă la Kiev: poate o țară aflată în plin război să decidă democratic asupra viitorului său fără a risca prelungirea conflictului? O analiză avertizează că miza este mult mai mare decât un simplu vot. Deși Constituția Ucrainei interzice organizarea de alegeri în timpul războiului, subiectul a fost readus în prim-plan după ce Donald Trump i-a cerut, în decembrie 2025, președintelui Volodimir Zelenski să organizeze un scrutin. Ulterior, Financial Times a relatat, citând surse ucrainene și europene, că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie – la patru ani de la începutul invaziei ruse – un calendar pentru alegerile prezidențiale și un referendum privind un acord de pace. Informația a fost infirmată ulterior chiar de liderul de la Kiev.
Termen-limită pentru pace: luna iunie
Chiar și așa, subiectul rămâne deschis. Zelenski a confirmat că Statele Unite au stabilit luna iunie drept termen-limită pentru ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord de pace. În caz contrar, administrația Trump ar urma să exercite presiuni asupra ambelor părți pentru respectarea acestui calendar.
În acest context, platforma The Conversation a analizat situația și a identificat cinci motive pentru care organizarea alegerilor și a unui referendum ar putea, paradoxal, să prelungească războiul.
Problema 1: Alegeri aproape imposibil de organizat
Prima mare dificultate este cea logistică. Cine ar avea drept de vot și unde ar putea vota? Ucraina are sute de mii de soldați pe front, 3,7 milioane de persoane strămutate intern, aproape 6 milioane de refugiați în afara țării și aproximativ 5 milioane de cetățeni aflați în teritorii ocupate de Rusia.
La acestea se adaugă incertitudinea unui armistițiu rusesc, necesar nu doar pentru vot, ci și pentru campania electorală, precum și riscul aproape cert al unei interferențe masive din partea Moscovei.
Sursa amintește experiența recentă a Republicii Moldova, unde alegerile și referendumurile au fost însoțite de campanii ample de dezinformare, inclusiv prin implicarea unor clerici ortodocși. Chiar dacă rezultatele au rezistat presiunilor, nimic nu indică faptul că Rusia nu ar încerca o intervenție și mai agresivă în Ucraina.
Problema 2: Un acord de pace greu de vândut electoratului
A doua problemă este conținutul în sine al unui posibil acord. Diferențele dintre Kiev și Moscova privind teritoriile ocupate și garanțiile de securitate rămân uriașe.
Chiar dacă liderii ar reuși să semneze un document acceptabil pentru ambele părți, validarea lui prin referendum ar fi extrem de dificilă. Organizarea simultană cu alegerile prezidențiale ar expune consultarea populară acelorași riscuri logistice și de legitimitate.
Problema 3: Ce se întâmplă dacă referendumul eșuează?
Un scenariu-cheie rămâne fără răspuns clar: ce urmează dacă populația respinge acordul? Reluarea negocierilor sau întoarcerea la războiul total?
Potrivit analizei, cea de-a doua variantă este mai probabilă. O alternativă ar fi menținerea unui armistițiu fragil și aplicarea selectivă a unor măsuri, precum schimburile de prizonieri, însă experiența acordurilor de la Minsk din 2014–2015 arată cât de instabilă poate fi o astfel de soluție.
Problema 4: Europa, aproape absentă de la masa negocierilor
Un alt punct sensibil este rolul Europei. Deși nu este parte directă în conflict, UE are un interes major în condițiile unui eventual acord de pace.
„Coaliția Voinței”, formată în principal din state europene, ar urma să fie implicată în garanțiile de securitate și în reconstrucția postbelică a Ucrainei. Totuși, după mai bine de un an de tensiuni între Washington și Bruxelles, încrederea în sprijinul american a scăzut.
Președintele francez Emmanuel Macron a trimis recent emisari la Moscova, iar UE ia în calcul numirea unui reprezentant special pentru dialogul cu Rusia, după cum a indicat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Cu toate acestea, nu există semnale că SUA sau Rusia ar fi dispuse să ofere Bruxellesului un rol central în negocieri.
Problema 5: Rusia nu pare dispusă la compromisuri
Ultima și poate cea mai gravă problemă este comportamentul Kremlinului. Presiunea SUA pentru un acord rapid sugerează că Washingtonul crede că Rusia ar putea accepta condiții rezonabile.
În realitate, multe dintre evoluțiile recente sunt favorabile Moscovei: ideea alegerilor în Ucraina, folosirea garanțiilor de securitate ca instrument de presiune asupra Kievului și discuțiile economice paralele dintre SUA și Rusia.
Președintele rus Vladimir Putin nu a făcut concesii majore până acum și, potrivit sursei citate, „l-a manipulat perfect” pe Trump. Nimic nu indică faptul că această strategie s-ar fi încheiat.
Un posibil calcul strategic al Kievului
În lipsa unui plan de rezervă clar, organizarea unor alegeri extrem de greu de realizat și a unui referendum cu rezultat incert ar putea deveni, paradoxal, o strategie de câștigare a timpului.
Potrivit The Conversation, acest interval ar putea fi folosit de Kiev și de aliații europeni pentru a construi o nouă abordare, mai realistă, într-un context în care actualul plan american nu oferă garanții pentru un deznodământ favorabil.
Comentează