Danezii votează marţi în alegeri legislative care i-ar putea oferi prim-ministrului Mette Frederiksen un al treilea mandat datorită atitudinii ei ferme faţă de preşedintele american Donald Trump cu privire la Groenlanda, chiar dacă preocupările legate de costul vieţii i-au afectat credibilitatea de politician de stânga, transmite Reuters, conform Agerpres.
Potrivit sondajelor, social-democraţii lui Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat al lor de după Al Doilea Război Mondial, mulţi danezi acuzând-o pe şefa guvernului că nu face destul pentru a proteja modelul de bunăstare nordic, în timp ce alţii arată spre uzura în creştere după aproape şapte ani de mandat.
Mette Frederiksen, 48 de ani, a convocat alegerile înainte de termenul din octombrie, în ceea ce observatorii consideră a fi o încercare de a capitaliza pe seama unei creşteri de popularitate atunci când retorica lui Trump despre preluarea controlului Groenlandei s-a intensificat în ianuarie.
Între timp, subiectul a trecut într-un registru diplomatic mai puţin tensionat şi a fost depăşit de preocupări interne - o propunere de impozitare a averii, dezbateri privind imigraţia şi apeluri de restricţii la pesticidele care afectează apele subterane.
Secţiile de vot se vor închide la ora locală 20.00 (19.00 GMT), când sunt aşteptate şi primele proiecţii ale rezultatelor.
Frederiksen a făcut campanie pe promisiunea că leadership-ul său dur şi testat va ajuta ţara să navigheze prin relaţia complexă cu Washingtonul şi răspunsul european la războiul din Ucraina.
'Ştiu că uneori mă exprim puţin cam brutal', a spus ea într-un recent eveniment de campanie. 'Însă, date fiind vremurile în care trăim, poate că este foarte bine că unele lucruri nu pot fi înţelese greşit: că Rusiei nu ar trebui să i se permită să învingă sau că Groenlanda nu este de vânzare'.
Frederiksen, care conduce Danemarca din 2019, a fost primul şef de guvern care a depăşit clivajul stânga-dreapta în peste 40 de ani, însă prognozele arată că marea ei coaliţie va pierde majoritatea parlamentară.
Ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, de la Partidul Moderaţilor (centrist), ce ar putea avea rolul determinant în formarea guvernului, a declarat că încă speră într-un executiv bipartit.
Rasmussen, el însuşi de două ori prim-ministru, a reiterat că nu vizează un al treilea mandat în fruntea guvernului, dar că ar dori să conducă discuţiile exploratorii în vederea formării unei coaliţii.
'În mare măsură, aceste alegeri sunt despre Frederiksen', a comentat analistul politic Hans Engell, remarcând că, în timp ce unii votanţi o văd ca persoana potrivită în vremuri de criză, alţii o consideră prea autoritară.
Social-democraţii, ale căror reforme dure în materie de azil, au îndepărtat o parte dintre votanţii stângii, şi-au revenit în sondaje începând cu criza Groenlandei, urcând de la 17% în decembrie la circa 21%.
Proiecţiile de până acum creditează blocul de stânga cu circa 85 de mandate, sub cele 90 necesare pentru o majoritate în parlamentul (Folketing) cu 179 de locuri.
Subiectul cheie de campanie a fost propunerea lui Frederiksen de reintroducere a unei taxe pe avere pentru finanţarea investiţiilor în educaţie şi protecţie socială, o măsură menită să semnaleze un viraj spre stânga.
În sistemul parlamentar danez, un guvern nu are nevoie să dispună de o majoritate, ci doar să nu aibă una împotriva sa.
Blocul de dreapta, unul fragmentat, este condus de ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, de la Partidul Liberal, care speră să primească susţinere de la mai multe formaţiuni, inclusiv de la grupurile de dreapta dură antiimigraţie şi de la Moderaţii lui Rasmussen.
În total, 12 partide participă la aceste alegeri, în care cele patru locuri alocate candidaţilor din Groenlanda şi Insulele Feroe s-ar putea dovedi decisive.
Comentează