AFAN şi FIFPro consideră că fotbalul românesc are nevoie de o reformă

Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori din România şi Sindicatul internaţional al fotbaliştilor (FIFPro) consideră că fotbalul românesc are nevoie de o reformă, se arată într-un comunicat de presă publicat de AFAN pe site-ul său, notează Agerpres.

FIFPRO îşi exprimă consternarea faţă de situaţia profesională a fotbaliştilor profesionişti din România şi de lipsa de interes arătată de Federaţia Română de Fotbal de a găsi soluţii adecvate acestei situaţii alarmante.

''Suntem sătui până peste cap de administratorii fotbalului din România, care îşi arată în mod repetat lipsa completă de interes faţă de situaţia jucătorilor'', afirmă directorul juridic al FIFPRO, Roy Vermeer.

FIFPRO şi AFAN se arată ''şocate'' de numărul alarmant de probleme cu care se confruntă jucătorii: neplată, rezilieri de contracte şi lipsa unor procese echitabile.

Cele două organizaţii au depus două contestaţii la Tribunalul de Arbitraj pentru Sport (TAS), în care denunţă situaţia actuală: ''Vom continua să facem apel la deciziile Federaţiei Române de Fotbal, până când aceasta va prezenta măsuri eficiente care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei actuale''.

În ultimele opt luni, sindicatul AFAN a prezentat un număr alarmant de 460 de cereri în faţa comisiilor de soluţionare a litigiilor, în care jucătorii au solicitat fie plata salariului datorat, fie încetarea contractelor lor, ca urmare a nerespectării prevederilor contractuale. Marea majoritate a acestor cazuri sunt în curs de soluţionare.

AFAN subliniază că fotbaliştii români primesc un tratament considerabil mai rău decât colegii lor străini. În timp ce jucătorii străini îşi pot rezilia contractul de muncă în mod automat dacă nu se plătesc două salarii, cu o perioadă de preaviz de 15 zile (în baza Regulamentelor FIFA), jucătorii români trebuie să solicite acordul Comisiei pentru Soluţionarea Litigiilor pentru a rezilia contractul. O astfel de cerere poate dura până la trei luni înainte de soluţionare. În tot acest timp, jucătorul este obligat să rămână înscris la club. Aceasta înseamnă că, în general, un jucător este neplătit de cinci luni înainte ca o decizie să fie aprobată. AFAN şi FIFPro au depus o petiţie la TAS pentru a denunţa aceste reglementări abuzive şi speră că cererea lor va fi soluţionată în mod rezonabil.

Cele două organizaţii oferă ca exemplu şi clubul Dinamo Bucureşti, care a avut o interdicţie la transferuri de la FIFA în martie 2021, pentru că nu a plătit un jucător străin în urma unei decizii a Camerei pentru Soluţionare a Litigiilor din cadrul FIFA. În iunie, clubul a intrat în insolvenţă (a doua oară din 2015), după care a cerut FIFA să ridice interdicţia la transferuri, cerere cu care FIFA a fost de acord. Acum Dinamo a transferat şi a înregistrat noi jucători, dat fiind că FIFA a ridicat interdicţia la transferuri, permiţându-i clubului să cheltuiască mai mulţi bani pe jucători noi, fără să-i plătească pe cei vechi.

FRF a acordat pentru două cluburi permisiunea să îşi transfere dreptul de a participa la competiţie (licenţă profesională) către noi entităţi cu nume similare. Deciziile au fost luate cu încălcarea regulilor aplicabile şi sunt foarte dăunătoare jucătorilor entităţilor 'vechi', care nu vor primi niciun ban din sumele datorate. FIFPRO şi AFAN fac apel la aceste decizii la TAS, mai precizează articolul, fără a preciza care sunt cluburile în cauză.

O altă problemă în fotbalul românesc este cea a jucătorilor români de tineret, care sunt obligaţi să semneze primul lor contract profesional cu clubul la care sunt înregistraţi. În caz contrar, riscă să primească o suspendare de până la doi ani. FIFA a confirmat anterior că aceste reguli sunt incompatibile cu propriile sale regulamente, dar modificările corespunzătoare nu au fost încă puse în aplicare.

''Din păcate, Federaţia Română de Fotbal este unul dintre numeroasele exemple în care principalul obiectiv al federaţiei pare să fie să limiteze cât mai mult drepturile jucătorilor. În orice altă industrie, o restricţie privind drepturile angajaţilor ar necesita un acord colectiv. Cu toate acestea, în fotbal, numeroase federaţii naţionale au revendicat autoritatea de a impune reguli jucătorilor, ignorând drepturile, nevoile şi preocupările acestora şi fără nicio formă de negociere sau de aderare la principiile democratice. Jucătorii nici măcar nu sunt consideraţi membri ai federaţiei, ceea ce ridică întrebări precum care este baza în care federaţiile naţionale apreciază că au dreptul să impună restricţii de muncă'', mai spune Vermeer.