Adunarea Populară (Parlamentul) Găgăuziei a decis să reia participarea sa la un grup comun de lucru cu Parlamentul Republicii Moldova, se menționează într-o rezoluție publicată pe site-ul organului legislativ al autonomiei.
„Se reia participarea membrilor Adunării Populare a Găgăuziei în cadrul grupului comun de lucru al Parlamentului Republicii Moldova și Adunării Populare a Găgăuziei pentru asigurarea, în cadrul constituțional, a funcționalității UTA (Unitatea Teritorială Autonomă – nota TASS) Găgăuziei și a implementării prevederilor legislației Republicii Moldova privind statutul special al UTA Găgăuziei. Prezenta rezoluție se va transmite spre informare președintelui republicii, președintelui Parlamentului și premierului Republicii Moldova, Consiliului Europei, Comisiei Europene, precum și misiunilor Consiliului Europei, Uniunii Europene, misiunii OSCE, Ambasadei Suediei în Republica Moldova și altor misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova, precum și mass-media”, se arată în document, potrivit Radio Rador România.
În 2023, reprezentanții Adunării Populare a Găgăuziei au subliniat lipsa dialogului cu Chișinăul și au suspendat activitatea în cadrul grupului de contact interparlamentar comun, care fusese format în 2016 pentru soluționarea conflictelor și armonizarea legislației moldovenești cu legea privind statutul juridic special al autonomiei. Comrat a acuzat Chișinăul de încălcarea drepturilor regiunii.
Grupul interparlamentar nu a reușit să rezolve niciuna dintre problemele controversate. De asemenea, relațiile dintre Chișinău și regiune s-au înrăutățit după victoria Evgheniei Guțul la alegerile din 2023 în funcția de șef al Găgăuziei.
Aceasta și-a declarat intenția de a consolida relațiile de prietenie ale autonomiei cu Rusia și a criticat politica de confruntare cu Moscova a președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La Chișinău s-a încercat declararea alegerilor ca fiind ilegale, iar procurorii au făcut percheziții la Comisia Electorală Centrală Găgăuză.
Cu toate acestea, Parlamentul găgăuz și-a exprimat solidaritatea cu Guțul, iar mai multe mitinguri de masă în sprijinul noului lider au avut loc în întreaga regiune. În urma acestui fapt, Maia Sandu a refuzat să semneze decretul de aprobare a Evgheniei Guțul ca membru al Guvernului, în ciuda faptului că legislația țării impunea acest lucru.
Pe 5 august 2025, o instanță moldovenească a condamnat-o pe Guțul la șapte ani de închisoare, acuzând-o de nereguli în finanțarea partidului de opoziție „Șor”.
În noiembrie 2025, Konstantinov și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. În decembrie, acesta a fost condamnat în lipsă la 12 ani de închisoare, sub acuzația de nereguli financiare care datează de mulți ani.
Prezidiul parlamentului autonom a numit sentința drept o răzbunare politică din partea autorităților centrale.
Comentează