Acuzaţii grave pentru urmaşa lui Obama: Donaţii suspecte după o intervenţie oficială

Candidata democrată la alegerile prezidenţiale din SUA, Hillary Clinton, a declarat joi că întotdeauna a pus înainte interesele ţării atunci când a deţinut funcţia de secretar de stat, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora fundaţia familiei sale ar fi obţinut beneficii după ce Hillary a ajutat o bancă elveţiană într-o dispută cu fiscul american, relatează Reuters şi Fox News. 

The Wall Street Journal susţine că la începutul mandatului ei de secretar de stat american Hillary Clinton ar fi intervenit în numele băncii elveţiene UBS AG. După aceea, donaţiile băncii către fundaţia caritabilă a familiei Clinton au crescut de zece ori, scrie ziarul. 

Potrivit Wall Street Journal, donaţiile băncii UBS AG către fundaţie au crescut de la mai puţin de 60.000 de dolari la sfârşitul anului 2008 la aproximativ 600.000 de dolari până la sfârşitul anului 2014. Ziarul scrie de asemenea că banca a împrumutat 32 de milioane de dolari prin programe de antreprenoriat pe care le-a lansat în asociere cu fundaţia, plătindu-l în acelaşi timp pe fostul preşedinte Bill Clinton cu suma de 1,5 milioane de dolari pentru a participa la o serie de sesiuni de întrebări şi răspunsuri ale companiei cu directorul executiv al UBS Bob McCann. 

Deşi nu există nicio dovadă a comiterii unei infracţiuni, relaţiile dintre Fundaţia Clinton, corporaţii importante şi guverne străine sunt atent analizate în condiţiile în care Hillary Clinton şi-a început campania prezidenţială. 

Hillary Clinton a declarat joi pentru reporteri că nu a făcut nimic greşit şi că orice sugestie că donaţiile din partea UBS către Fundaţia Clinton ar fi avut legătură cu intervenţia sa sunt 'categoric false'. 

'Este acel gen de afirmaţie nefericită sau acuzaţie pe care o vezi în campanii şi tot ce pot să spun este că nu există o bază pentru asta', a mai spus ea. 

Bătăliile juridice dintre UBS şi guvernul SUA datează din 2007, atunci când un informator a supus Ministerului de Justiţie că banca elveţiană ar fi ajutat mii de americani să deschidă conturi secrete pentru a evita taxele din SUA. În 2009, banca a plătit o amendă 780 de milioane de dolari şi a predat autorităţilor americane numele a 250 de titulari de conturi ca parte a unui acord între părţile implicate în conflict, informează Agerpres.