Președintele SUA, Donald Trump, își dorește Groenlanda cu ardoare. Oficial, preluarea controlului asupra celei mai mari insule din Europa ar avea rațiuni de securitate, dar neoficial se vorbește despre resursele minerale care se găsesc din abundență în Groenlanda. Un alt element care ne-ar putea arăta că în spatele dorinței lui Donald Trump stă nevoia de acces la resurse este un fenomen care se petrece în Groenlanda: în timp ce în restul lumii nivelul apelor crește, în Groenlanda acestea sunt în scădere, ceea ce ar putea oferi un acces mai facil la resursele naturale, informează Mediafax.
Groenlada, pe contrasens cu restul lumii
În timp ce nivelul mării continuă să crească la nivel global, noi cercetări sugerează că țărmurile Groenlandei ar putea experimenta o tendință opusă. Oamenii de știință estimează că nivelul relativ al mării în jurul Groenlandei ar putea scădea în următoarele decenii, din cauza unor efecte geologice și gravitaționale complexe, potrivit ScienceAlert.
O echipă condusă de geofiziciana Lauren Lewright de la Universitatea Columbia a combinat date observaționale cu modele informatice avansate. Rezultatele, publicate în revista Nature Communications, arată că reacția Groenlandei la schimbările climatice diferă semnificativ de cea a majorității regiunilor de coastă din lume.
De ce crește nivelul mării la nivel global
Creșterea nivelului mării la nivel global este determinată în mare parte de dilatarea termică. Pe măsură ce oceanele absorb excesul de căldură generat de gazele cu efect de seră, apa se dilată, iar nivelul mării crește. De asemenea, topirea calotelor glaciare contribuie la această creștere la nivel mondial.
Totuși, Groenlanda reprezintă un caz unic. Insula este acoperită de o calotă glaciară masivă, cu o grosime de aproape 1,6 kilometri. Această masă de gheață apasă în prezent asupra a aproximativ 80% din suprafața terestră.
Groenlanda pierde aproximativ 200 de miliarde de tone de gheață anual. Pe măsură ce gheața se topește, presiunea exercitată asupra solului scade. Terenul începe astfel să se ridice într-un proces cunoscut drept ridicare izostatică.
Totodată, gravitația influențează nivelul local al mării. Când calota glaciară este foarte masivă, aceasta atrage apa oceanului din jur. Pe măsură ce masa de gheață scade, forța gravitațională exercitată asupra apei se reduce.
Această diminuare a atracției gravitaționale determină scăderea nivelului mării în apropierea Groenlandei. Combinată cu ridicarea terenului, această dinamică duce la o scădere a nivelului relativ al mării de-a lungul coastei.
Într-un scenariu cu emisii reduse, cercetătorii estimează că Groenlanda ar putea câștiga aproximativ 0,9 metri de teren expus până în 2100. Într-un scenariu cu emisii ridicate, această valoare ar putea ajunge la 2,5 metri.
Scăderea nivelului mării ar putea remodela infrastructura de coastă și pescuitul din Groenlanda, unde majoritatea populației locuiește în apropierea țărmului.
Comentează